RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 23 limbi
Limbi noi disponibile:  BG - CS - ET - GA - LV - LT - HU - MT - PL - RO - SK - SL

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Performanţa energetică a clădirilor

Sectorul clădirilor reprezintă 40 % din consumul total de energie în Uniunea Europeană (UE). Reducerea consumului de energie în acest domeniu constituie, astfel, o prioritate în cadrul obiectivelor „20-20-20” în materie de eficienţă energetică. Prezenta directivă se înscrie în acest obiectiv, propunând statelor membre principii directoare în ceea ce priveşte performanţa energetică a clădirilor.

ACT

Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor.

SINTEZĂ

Directiva vizează să promoveze performanţa energetică a clădirilor * şi a unităţilor clădirilor.

Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor

Statele membre trebuie să adopte, la nivel naţional sau regional, o metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, care trebuie să ţină seama de anumite elemente, şi anume:

  • caracteristicile termice ale clădirii (capacitate termică, izolare etc.);
  • instalațiile de încălzire și de alimentare cu apă caldă;
  • instalațiile de climatizare;
  • instalația de iluminat integrată;
  • condiţiile de climat interior.

Se ţine seama, de asemenea, de influența pozitivă a altor elemente, cum ar fi condițiile locale de expunere la radiația solară, iluminatul natural, electricitatea produsă prin cogenerare şi sistemele de încălzire și de răcire centralizate sau de bloc.

Stabilirea cerinţelor minime

Statele membre trebuie să pună în aplicare, în conformitate cu metodologia de calcul menţionată, cerinţe minime în materie de performanţă energetică, pentru a atinge niveluri optime, din punctul de vedere al costurilor. Nivelul acestor cerinţe este revizuit la fiecare cinci ani.

La stabilirea acestor cerințe minime, statele membre pot să facă o distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diversele categorii de clădiri.

Clădirile noi trebuie să respecte cerinţele stabilite şi, înainte de începerea lucrărilor de construcție, trebuie să facă obiectul unui studiu de fezabilitate privind instalarea unor sisteme de alimentare cu energie din surse regenerabile, a unor pompe de căldură, a unor sisteme de încălzire sau de răcire centralizate sau de bloc şi a unor sisteme de cogenerare.

Clădirile existente, atunci când sunt supuse unor renovări majore, trebuie să beneficieze de o îmbunătăţire a performanţei energetice, astfel încât să îndeplinească, de asemenea, cerinţele minime.

Pot fi excluse de la aplicarea cerinţelor minime:

  • clădirile protejate oficial (de exemplu, clădirile cu valoare istorică);
  • clădirile utilizate ca lăcaşuri de cult;
  • construcţiile provizorii;
  • clădirile rezidențiale destinate utilizării pentru o perioadă limitată în cursul unui an;
  • clădirile independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2.

Atunci când sunt nou instalate, înlocuite sau modernizate, sistemele tehnice ale clădirilor, cum sunt sistemele de încălzire, sistemele de apă caldă, sistemele de climatizare şi sistemele de ventilare de mari dimensiuni, trebuie să îndeplinească, de asemenea, cerinţele în materie de performanţă energetică.

Elementele unei clădiri care fac parte din anvelopa clădirii şi care au un impact semnificativ asupra performanței energetice a acestei anvelope (de exemplu, ramele ferestrelor) trebuie să respecte, de asemenea, cerinţele minime în materie de performanţă energetică atunci când sunt înlocuite sau modernizate, pentru a se atinge niveluri optime, din punctul de vedere al costurilor.

Ori de câte ori se construiește sau se renovează o clădire, directiva încurajează ferm introducerea unor sisteme inteligente de contorizare, în conformitate cu Directiva privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice.

Obiectiv: clădiri cu un consum de energie aproape egal cu zero

Începând cu data de 31 decembrie 2020, toate clădirile noi vor fi clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero. Clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile publice trebuie să îndeplinească aceleaşi criterii după 31 decembrie 2018.

Comisia încurajează creşterea numărului de clădiri de acest tip prin elaborarea unor planuri naţionale, care să conţină:

  • aplicarea practică de către statul membru a definiției clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero;
  • obiective intermediare privind îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor noi, până în 2015;
  • informații privind politicile și măsurile financiare adoptate pentru a încuraja îmbunătăţirea performanței energetice a clădirilor.

Stimulente financiare și bariere de piață

Statele membre sunt responsabile cu întocmirea unei liste a instrumentelor existente și a celor propuse, cu scopul de a promova îmbunătăţirea performanței energetice a clădirilor. Lista este actualizată o dată la trei ani.

Certificatele de performanță energetică

Statele membre trebuie să instituie un sistem de certificare a performanței energetice a clădirilor. Acesta include, în special, informaţii privind consumul de energie al clădirilor şi recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei în materie de costuri.

Atunci când o clădire sau o unitate de clădire este oferită spre vânzare sau închiriere, indicatorul performanței energetice din certificatul de performanță energetică trebuie să figureze în toate anunțurile din mijloacele de comunicare în masă comerciale.

În momentul construcţiei, vânzării sau închirierii unei clădiri sau a unei unităţi de clădire, acest certificat este arătat potenţialului nou locatar sau cumpărător şi este înmânat cumpărătorului sau noului locatar.

În ceea ce priveşte clădirile cu o suprafaţă utilă totală de peste de 500 m² ocupate de o autoritate publică şi clădirile cu o suprafaţă utilă totală de peste de 500 m² vizitate în mod frecvent de public, certificatul de performanță energetică trebuie să fie afișat într-un loc vizibil publicului (începând cu 9 iulie 2015, acest prag va fi redus la 250 m²).

Statele membre sunt responsabile cu instituirea unui sistem de inspecţii periodice ale sistemelor de încălzire şi de climatizare ale clădirilor.

Prezenta directivă abrogă Directiva 2002/91/CE (DA) (DE) (EL) (EN) (ES) (FR) (IT) (NL) (PT) (FI) (SV).

Termeni-cheie ai actului
  • Performanţa energetică a clădirilor: cantitatea de energie calculată sau măsurată necesară pentru a se asigura necesarul de energie în condițiile utilizării normale a clădirii, care presupune, între altele, energia utilizată pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă și iluminat.

REFERINŢE

Act Intrarea în vigoare Termen de transpunere în legislaţia statelor membre Jurnalul Oficial
Directiva 2010/31/UE

8.7.2010

9.7.2012

JO L 153 din 18.6.2010

Ultima actualizare: 17.09.2010
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii