RSS
Index alfabetic

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Creştere, locuri de muncă

Arhive
Ocuparea forţei de muncă şi politica socială

Strategia de la Lisabona, lansată în 2000, avea ca obiectiv transformarea Europei în „economia bazată pe cunoaştere cea mai competitivă şi cea mai dinamică din lume până în 2010, capabilă de o creştere economică durabilă asociată cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi cu o mai mare coeziune socială”. Evaluarea intermediară a Strategiei de la Lisabona a arătat că rezultatul este, în cel mai bun caz, inegal. Diferenţele dintre Europa şi partenerii săi economici în materie de productivitate şi creştere au crescut şi mai mult, la acest lucru adăugându-se provocarea reprezentată de îmbătrânirea populaţiei.
Consiliul European a decis, astfel, să relanseze Strategia de la Lisabona sub forma unui parteneriat pentru creştere şi locuri de muncă. Obiectivul acestui parteneriat rămâne în continuare strâns legat de dezvoltarea durabilă. Pentru a reuşi acest lucru, Europa trebuie, totuşi, să se concentreze asupra unui număr mai limitat de priorităţi. Într-adevăr, realizarea unei creşteri mai puternice şi mai durabile, precum şi crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune deblochează mijloacele necesare pentru concretizarea ambiţiilor noastre mai generale pe plan economic, social şi de mediu.

  • TRANSFORMAREA EUROPEI ÎNTR-UN LOC MAI ATRACTIV PENTRU INVESTITORI
    Stimularea creşterii şi a locurilor de muncă necesită creşterea atractivităţii Europei pentru investiţii. Având în vedere contribuţia importantă a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) la creştere şi crearea de locuri de muncă, Europa trebuie, în primul rând, să înlăture obstacolele din calea înfiinţării IMM-urilor şi să stimuleze spiritul antreprenorial. În plus, în ciuda progreselor înregistrate de la lansarea Strategiei de la Lisabona, există însă capital de risc disponibil la un nivel insuficient pentru înfiinţarea unor întreprinderi noi, iar dispoziţiile fiscale actuale descurajează reţinerea beneficiilor pentru consolidarea capitalului propriu.
    • Asigurarea unor pieţe deschise şi competitive în interiorul şi în exteriorul Europei
      Concurenţa în cadrul pieţei interne stimulează productivitatea şi inovaţia. Politica UE în domeniul concurenţei joacă un rol decisiv în crearea unor pieţe competitive. Acest lucru trebuie să continue în interiorul unei Europe lărgite, precum şi pe anumite pieţe care nu şi-au arătat întregul lor potenţial. Este vorba de eliminarea barierelor din calea concurenţei şi de reorientarea ajutoarelor de stat către inovare, cercetare şi dezvoltare şi capital de risc. În exteriorul UE, politica comercială trebuie să garanteze că întreprinderile europene au acces la pieţele din ţări terţe, cu respectarea normelor care asigură o concurenţă loială.
    • Îmbunătăţirea reglementărilor europene şi naţionale
      O simplificare a legislaţiei vine în sprijinul întreprinderilor, în special al întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), prin eliminarea formalităţilor administrative inutile. Comisia Europeană şi statele membre au lansat deja numeroase iniţiative pentru a reduce costurile administrative. Acest lucru a adus beneficii pentru productivitatea şi competitivitatea întreprinderilor europene şi pentru potenţialul acestora de adaptabilitate, inovare şi creare de locuri de muncă. În plus, înfiinţarea de noi societăţi devine mult mai facilă.
    • Extinderea şi îmbunătăţirea infrastructurilor europene
      Investiţiile în transporturi trebuie să răspundă cerinţelor economice, sociale şi de mediu ale societăţii. O infrastructură modernă este un factor de competitivitate important pentru atragerea întreprinderilor, deoarece facilitează schimburile şi mobilitatea. De altfel, schimbările climatice pun în evidenţă necesitatea unei mobilităţi mai durabile. Intermodalitatea urmăreşte, în special, îmbunătăţirea gradului de utilizare a modurilor de transport mai ecologice, mai sigure şi mai eficiente din punct de vedere energetic. În paralel, noile tehnologii permit un transport mai eficace.
  • CUNOAŞTEREA ŞI INOVAREA, FACTORI DE CREŞTERE
    Cunoaşterea şi inovarea sunt esenţiale pentru creşterea productivităţii. Această creştere a productivităţii constituie un factor esenţial pentru Europa, deoarece, în contextul competiţiei mondiale, ea trebuie să facă faţă unei concurenţe care dispune de forţă de muncă ieftină şi de resurse naturale.
    • Creşterea şi îmbunătăţirea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare
      Obiectivul european de 3 % din PIB, dintre care 1 % provenind din sectorul public şi 2 % din sectorul privat, este departe de a fi atins. În acest context, reforma ajutoarelor de stat facilitează accesul întreprinderilor nou înfiinţate şi inovatoare la capitalul de risc şi la finanţare. Cel de al 7-lea program-cadru de cercetare urmăreşte, în special, să sprijine investiţiile în tehnologii cheie din sectorul privat. De asemenea, o abordare fiscală comună pentru cercetare şi dezvoltare stimulează întreprinderile să investească mai mult în activităţile de cercetare şi dezvoltare.
    • Facilitarea inovării şi adoptarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC)
      Pentru ca cercetarea să atragă după sine creşterea, trebuie ca rezultatele cercetării să se concretizeze în inovare. Întărirea cooperării între universităţi şi întreprinderi permite un transfer mai bun de idei în schimbul unei participări crescute a întreprinderilor la finanţarea universităţilor, acest lucru având ca rezultat o cercetare mai rentabilă şi de o mai bună calitate. Programul-cadru pentru inovare şi competitivitate susţine acţiuni în favoarea utilizării tehnologiilor informaţiei, a ecotehnologiilor şi a surselor de energie regenerabile.
    • Inovarea în sprijinul dezvoltării durabile
      Inovarea şi dezvoltarea tehnologică sunt esenţiale pentru a permite o creştere economică în spiritul protecţiei mediului şi a asigura durabilitatea resurselor (în special a resurselor energetice). Dezvoltarea unor tehnologii ecologice poate, de asemenea, să deschidă noi pieţe, lucru care va stimula competitivitatea întreprinderilor şi crearea de locuri de muncă.
    • Contribuţia la crearea unei baze industriale europene solide
      Potenţialul tehnologic al industriei europene nu este întotdeauna exploatat pe deplin. O abordare comună la nivel european a provocărilor în materie de cercetare, reglementare şi finanţare poate crea sinergiile necesare pentru a realiza proiecte de mare anvergură şi a răspunde într-un mod mai bine adaptat nevoilor societăţii. De asemenea, o contribuţie financiară a sectorului public poate participa la dezvoltarea durabilă de produse şi servicii concrete, întărind în acelaşi timp competitivitatea europeană pe plan internaţional. Proiectul Galiléo şi telefonia mobilă sunt bune exemple de parteneriate.
  • CREAREA UNOR LOCURI DE MUNCĂ MAI MULTE ŞI MAI BUNE
    Europa are nevoie de locuri de muncă mai multe şi mai bune. Evoluţia demografică, care exercită o presiune crescândă asupra rezultatelor în materie de locuri de muncă, face din acest lucru o necesitate absolută din punct de vedere economic şi social.
    • Atragerea unui număr mai mare de persoane pe piaţa muncii şi modernizarea sistemelor de protecţie socială
      Statele membre trebuie să stabilească rate de ocupare a forţei de muncă pentru 2008 şi 2010 şi să adopte măsurile care trebuie puse în practică în cadrul programelor naţionale de reformă. Orientările integrate pentru ocuparea forţei de muncă le ajută să aleagă instrumentele cele mai eficiente. Provocarea constă în atragerea şi menţinerea unui număr mai mare de persoane pe piaţa muncii: se va acorda o atenţie deosebită tinerilor şi lucrătorilor vârstnici. În acest context, reforma regimurilor de pensii şi a sistemelor de sănătate este, de asemenea, necesară pentru a asigura viabilitatea lor şi o protecţie socială sigură.
    • Îmbunătăţirea capacităţii de adaptare a lucrătorilor şi a întreprinderilor şi creşterea flexibilităţii pieţelor muncii
      Economiile aflate în rapidă schimbare impun un nivel înalt de adaptabilitate a lucrătorilor, care trebuie să-şi poată dezvolta competenţele pentru a răspunde cerinţelor unor sectoare aflate în creştere puternică. Totuşi, o astfel de flexibilitate trebuie să fie însoţită de o securitate socială care să acopere şi perioadele de schimbări. Sistemele de protecţie socială trebuie să fie modernizate pentru a face faţă acestor noi provocări. Pentru a răspunde mai bine cerinţelor pieţei, eliminarea obstacolelor din calea mobilităţii forţei de muncă este indispensabilă.
    • O investiţie mai mare în capitalul uman, prin îmbunătăţirea educaţiei şi a competenţelor
      Educaţia şi formarea joacă un rol esenţial într-o economie bazată pe cunoaştere, deoarece susţin creşterea şi locurile de muncă, furnizând forţă de muncă adaptabilă şi cu o înaltă calificare. De asemenea, acestea întăresc coeziunea socială şi spiritul civic activ. Accesul tuturor la educaţie şi formare ar trebui să fie asigurat în tot spaţiul european de educaţie şi formare şi de învăţare pe tot parcursul vieţii, constituind o referinţă de calitate până în anul 2010.
    • Politica de coeziune a UE 2007-2013 şi rolul fondurilor structurale şi al Fondului de coeziune
      Orientările strategice comunitare definesc priorităţile în materie de politică de coeziune. Aceste orientări identifică domeniile în care politica de coeziune poate contribui la realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona şi a orientărilor integrate pentru creştere şi locuri de muncă. În acest mod, programele şi proiectele naţionale incluse în fondurile structurale şi în Fondul de coeziune vizează creşterea, ocuparea forţei de muncă, inovarea şi economia cunoaşterii, precum şi crearea unor infrastructuri fizice.

Consultaţi şi

  • Mai multe informaţii pe site-ul Comisiei Europene: „Creştere, locuri de muncă: cu toţii împreună pentru Europa de mâine”.
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii