RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 14 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Dezvoltarea parteneriatelor public-privat

Parteneriatele public-privat pot contribui la relansarea economică şi la dezvoltarea durabilă a Uniunii Europene (UE). Combinarea capacităţilor şi capitalurilor publice şi private este esenţială în contextul crizei economice. Comisia prezintă obstacolele din calea instituirii parteneriatelor public-privat şi mijloacele prin care acestea pot fi încurajate.

ACT

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 19 noiembrie 2009 privind mobilizarea investiţiilor private şi publice în vederea relansării economice şi realizării unei transformări structurale pe termen lung: dezvoltarea parteneriatelor public-privat [COM(2009) 615 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Parteneriatele public-privat (PPP) reprezintă soluţii inovatoare de finanţare promovate de Uniunea Europeană (UE). Acestea pot contribui, în special, la:

  • facilitarea realizării de proiecte de interes public, în special a infrastructurilor şi misiunilor în materie de servicii publice la nivel transfrontalier;
  • partajarea riscurilor financiare şi reducerea costurilor de realizare a infrastructurii, suportate în mod normal de sectorul public;
  • favorizarea dezvoltării durabile, inovării, cercetării şi dezvoltării, datorită concurenţei şi angajamentelor întreprinderilor private;
  • creşterea cotelor de piaţă ale întreprinderilor europene în domeniul achiziţiilor publice din ţările terţe.

PPP-urile în cadrul UE

Aceste parteneriate trebuie să fie compatibile cu normele UE privind:

  • funcţionarea pieţei interne;
  • pactul de stabilitate şi creştere;
  • legislaţia europeană privind achiziţiile publice şi concesionarea serviciilor;
  • normele de concurenţă, în măsura în care PPP-urile desfăşoară o activitate economică.

Finanţările din partea UE pot fi folosite pentru cofinanţarea PPP-urilor. Părţile interesate din domeniile public şi privat de la nivel naţional pot beneficia:

  • de fondurile structurale asociate unor PPP-uri, în acelaşi mod ca în cazul iniţiativelor JASPER, JESSICA şi JEREMIE;
  • de fondurile Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi ale Fondului European de Investiţii (FEI). BEI a înfiinţat, de asemenea, un Centru european de expertiză (CEEP) (EN) pentru a asista la construirea PPP-urilor;
  • de instrumentele financiare ale reţelei transeuropene de transport (DA) (DE) (EL) (EN) (ES) (FR) (IT) (NL) (PT) (FI) (SV) (reţeaua TEN-T), care favorizează aportul de finanţări private, de capital de risc şi acordarea împrumuturilor bancare;
  • de Al şaptelea program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare şi de iniţiativa comună în domeniul tehnologiei (ITC).

UE propune, de asemenea, utilizarea unor instrumente destinate inovării:

  • Mecanismul de finanţare cu partajarea riscurilor (MFPR) (DE) (EN) (FR), instituit de Comisie şi de BEI pentru a facilita accesul la împrumuturi. Planul de relansare economică prevede punerea sa în aplicare accelerată;
  • instrumentele Programului cadru pentru competitivitate şi inovaţie (CIP), care sprijină PPP-urile în domeniile cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovaţiei.

PPP-urile în afara UE

PPP-urile pot fi puse în aplicare în cadrul strategiei de extindere şi al acţiunilor de cooperare externă. UE contribuie, de asemenea, la Fondul mondial pentru eficienţă energetică şi energii regenerabile, un PPP internaţional destinat investitorilor din ţările în curs de dezvoltare.

În fine, UE promovează îmbunătăţirea transparenţei şi a funcţionării PPP-urilor în cadrul relaţiilor sale comerciale internaţionale.

Obstacolele în calea instituirii PPP-urilor

Criza economică a limitat accesul la finanţare, din cauza:

  • creşterii costului creditelor;
  • reducerii scadenţei creditelor, pentru a reduce durata acestora;
  • lipsei de finanţare la începutul procedurilor de achiziţii publice.

De aceea, Comisia a prezentat un cadru comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat, menit să faciliteze accesul la finanţare în perioada de criză economică.

Punerea în aplicare a PPP-urilor implică de multe ori:

  • resurse financiare importante;
  • o expertiză şi competenţe specifice în cadrul sectorului public;
  • aranjamente financiare complexe;
  • un angajament pe termen lung din partea autorităţilor.

PPP-urile din domeniul inovării tehnologice sunt esenţiale pentru competitivitatea UE. Comisia trebuie să elaboreze un cadru specific pentru:

  • a facilita punerea lor în aplicare şi a asigura împărţirea riscurilor şi responsabilităţilor între părţile interesate din domeniul public şi cel privat;
  • a garanta accesul la finanţări prin intermediul subvenţiilor, al achiziţiilor publice sau al investiţiilor.

Măsurile luate de UE

Criza economică are un impact negativ asupra finanţelor publice şi proiectelor care necesită investiţii pe termen lung. Prin urmare, în 2010, în cadrul planului de relansare economică, Comisia îşi propune să întreprindă cinci acţiuni specifice pentru a îmbunătăţi punerea în aplicare a PPP-urilor:

  • instituirea unui grup de dialog şi de schimb de informaţii între părţile implicate într-un PPP;
  • creşterea resurselor financiare disponibile, prin intermediul instrumentelor europene existente şi prin elaborarea unor instrumente specifice;
  • asigurarea unui tratament egal aplicat entităţilor publice şi private care gestionează finanţările europene;
  • favorizarea inovării, în principal prin acordarea posibilităţii UE de a participa la entităţi de drept privat şi de a investi în mod direct în proiecte;
  • propunerea unui nou instrument legislativ privind concesionările de servicii publice în favoarea sectorului privat.

Comisia trebuie să evalueze, de asemenea, o serie de măsuri suplimentare înainte de sfârşitul anului 2011. Este vorba despre:

  • extinderea domeniului de aplicare a instrumentelor financiare europene;
  • completarea evaluării impactului privind iniţiativa în materie de concesionare a serviciilor;
  • îmbunătăţirea practicilor contabile;
  • diseminarea cunoştinţelor şi know-how-ului specializat;
  • favorizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării, precum şi a inovării.
Ultima actualizare: 15.04.2010

Consultaţi şi

  • Site-ul Direcţiei Generale Piaţa Internă al Comisie Europene privind parteneriatele public-privat (DE) (EN) (FR)
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii