RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Regulamentul de procedură al Comitetului Economic şi Social European

Comitetul Economic şi Social European (CESE) este un organ consultativ al Uniunii Europene (UE). În cadrul procesului decizional european, Comitetul trebuie să fie consultat de către Consiliu, Comisie sau Parlament într-un anumit număr de domenii. Comitetul poate, de asemenea, să emită avize din proprie iniţiativă în toate situaţiile în care consideră că acest lucru este oportun.

SINTEZĂ

Articolul 303 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (UE) îi conferă Comitetului Economic şi Social European (CESE) puterea de a se autoreglementa. Acest regulament de procedură stabileşte prin urmare modul de funcţionare şi de organizare al CESE.

MEMBRII

Conform articolului 300 din Tratatul privind funcţionarea UE, Comitetul este alcătuit din reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi salariale. Comitetul include, de asemenea, reprezentanţi ai societăţii civile, în special din domeniile socioeconomic, civic, profesional şi cultural.

În plus, membrii sunt propuşi de guvernele statelor membre şi numiţi de către Consiliul Uniunii Europene pentru un mandat de cinci ani, care poate fi reînnoit. Numărul membrilor Comitetului nu poate depăşi 350.

ORGANELE DE LUCRU ALE COMITETULUI

Biroul

Acesta cuprinde:

  • preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi;
  • cei trei preşedinţi de grup (grupul I: angajatorii; grupul II: salariaţii; grupul III: interese economice şi sociale diverse);
  • cei şase preşedinţi ai secţiunilor specializate;
  • un număr variabil de membri, care însă nu trebuie să îl depăşească pe cel al statelor membre.

Preşedintele este ales dintre membrii celor trei grupuri, iar vicepreşedinţii sunt aleşi dintre membrii celor două grupuri din care nu face parte preşedintele. Aceştia sunt aleşi pentru o perioadă de doi ani, conform principiului rotaţiei între grupuri.

Biroul are următoarele misiuni principale:

  • stabileşte procedurile de organizare şi funcţionare ale Comitetului şi îşi asumă responsabilitatea politică a conducerii sale generale;
  • exercită, împreună cu preşedintele Comitetului, prerogativele bugetare şi financiare prevăzute de regulamentul financiar şi regulamentul de procedură ale Comitetului;
  • adoptă normele de aplicare ale regulamentului său de procedură şi aduce precizări cu privire la interpretarea acestuia;
  • analizează, din şase în şase luni, pe baza unui raport redactat în acest scop, măsurile luate ca urmare a avizelor emise de Comitet.

Preşedinţia şi preşedintele

Preşedinţia (preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi) se întâlneşte cu preşedinţii grupurilor pentru pregătirea lucrărilor biroului şi ale adunării.

Preşedintele, ales pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, conduce lucrările Comitetului. Preşedintele implică în mod permanent vicepreşedinţii în activităţile sale. Acesta reprezintă Comitetul în relaţiile sale externe. Preşedintele raportează Comitetului cu privire la demersurile întreprinse şi măsurile luate în numele acestuia. După alegerea sa, preşedintele îşi prezintă în sesiune plenară programul de lucru pe durata mandatului şi un bilanţ al realizărilor la sfârşitul acestuia.

Secţiunile specializate

Comitetul are şase secţiuni specializate:

  • Agricultură, dezvoltare rurală, mediu (NAT) (EN) (FR)
  • Uniune economică şi monetară, coeziune economică şi socială (ECO) (EN) (FR)
  • Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, cetăţenie (SOC) (EN) (FR)
  • Relaţii externe (REX) (EN) (FR)
  • Piaţa unică, producţie şi consum (INT) (EN) (FR)
  • Transporturi, energie, infrastructuri, societatea informaţiei (TEN) (EN) (FR)

Adunarea Plenară poate înfiinţa, la propunerea biroului, şi alte secţiuni specializate în domeniile cuprinse în tratat. Cu excepţia preşedintelui, toţi membrii Comitetului trebuie să fie membri ai cel puţin uneia dintre secţiunile specializate; niciun membru nu poate face parte din mai mult de două secţiuni (cu excepţia cazurilor în care se acordă o derogare). Membrii secţiunilor sunt numiţi pentru o perioadă de doi ani şi jumătate.

Secţiunile specializate au sarcina de a redacta avize sau rapoarte de informare privind chestiunile în legătură cu care sunt sesizate. Acestea pot constitui în cadrul lor un grup de studiu sau un grup de redactare, sau pot desemna un raportor unic. Raportorul are sarcina de a elabora avizul şi de a monitoriza măsurile luate de către instituţiile europene ca urmare a acestuia, după adoptarea sa în sesiune plenară.

Subcomitetele

Pentru anumite subiecte speciale, sau care ţin de competenţa mai multor secţiuni specializate, Comitetul poate să recurgă la o structură temporară creată „ad hoc”: subcomitetul. Acesta funcţionează la fel ca secţiunile specializate, iar proiectele sale de aviz sunt supuse direct deliberărilor Comitetului.

Observatoarele, audierile şi experţii

Comitetul poate înfiinţa Observatoare atunci când natura, amploarea şi complexitatea subiectului tratat necesită o flexibilitate deosebită a metodelor de lucru, a procedurilor şi a instrumentelor utilizate.

Tot astfel, dacă importanţa unei chestiuni în discuţie o justifică, diferitele organe şi structuri de lucru ale Comitetului pot recurge la audierea unor personalităţi invitate.

În fine, preşedintele poate numi experţi pentru a lămuri anumite întrebări tehnice suscitate de chestiunea luată în discuţie.

Comisiile consultative

Comitetul poate înfiinţa comisii consultative. Acestea sunt formate din membri ai Comitetului şi din delegaţi proveniţi din diferite domenii ale societăţii civile, pe care Comitetul doreşte să îi implice în activitatea sa.

Dialogul cu organizaţiile economice şi sociale ale UE şi ale ţărilor terţe

Prin vocaţia sa specifică, Comitetul întreţine relaţii structurate cu consiliile economice şi sociale şi cu instituţiile similare din Uniunea Europeană şi din ţările terţe. Comitetul desemnează astfel delegaţii cărora le revine sarcina să întreţină aceste relaţii.

Grupurile şi categoriile

Comitetul cuprinde trei grupuri care reprezintă angajatorii, salariaţii şi celelalte componente ale societăţii civile organizate. Grupurile îşi aleg preşedinţii şi vicepreşedinţii. Grupurile participă la pregătirea, organizarea şi coordonarea lucrărilor Comitetului.

  • Grupul angajatorilor (grupul I) este alcătuit din membri care provin din sectorul privat şi public al industriei, întreprinderilor mici şi mijlocii, camerelor de comerţ, comerţului en-gros şi cu amănuntul, serviciilor financiare, transporturilor şi agriculturii.
  • Grupul salariaţilor (grupul II) este alcătuit din membri proveniţi din organizaţiile sindicale naţionale ale lucrătorilor, atât la nivel de confederaţii, cât şi la nivel de federaţii sectoriale.
  • Grupul care include celelalte componente ale societăţii civile (grupul III) este alcătuit din membri proveniţi din organizaţii ale agricultorilor, ale consumatorilor, ale IMM-urilor, meşteşugarilor, profesiilor liberale şi ONG-urilor însărcinate cu protecţia socială şi cu protecţia mediului.

Membrii celor trei grupuri ale Comitetului se pot regrupa, pe bază voluntară, în categorii care reprezintă diferitele interese cu caracter economic şi social ale societăţii civile organizate din Uniunea Europeană.

FUNCŢIONAREA COMITETULUI

Consultarea Comitetului

Comitetul îşi elaborează avizele la cererea Consiliului, a Comisiei sau a Parlamentului European.

Comitetul poate, de asemenea, să emită avize din proprie iniţiativă, rapoarte de informare sau rezoluţii privind toate chestiunile legate de sarcinile care i-au fost încredinţate Uniunii Europene.

În plus, avizele Comitetului fac cunoscută opinia acestuia cu privire la problematica în legătură cu care este sesizat. Avizele sunt în general însoţite de propuneri concrete. În avizele sale, Comitetul apără în principal interesele societăţii civile, al cărei reprezentant este la nivel european.

Lucrările secţiunilor specializate

Pentru elaborarea unui aviz sau a unui raport de informare, biroul desemnează secţiunea specializată competentă pentru pregătirea lucrărilor corespunzătoare.

Raportorul, asistat, dacă este cazul, de unul sau mai mulţi coraportori şi de un expert, examinează chestiunea, ţine cont de opiniile exprimate şi elaborează pe această bază proiectul de aviz care se transmite secţiunii specializate spre a fi dezbătut şi adoptat prin vot.

Lucrările sesiunilor plenare

Comitetul se reuneşte în adunare plenară în cursul diferitelor sesiuni (10 sesiuni pe an ca regulă generală). Adunarea Plenară a Comitetului adoptă avizele pe baza avizelor secţiunilor specializate şi le prezintă Consiliului, Comisiei şi Parlamentului European.

Proiectul de ordine de zi este adoptat de către birou, la propunerea preşedinţiei în colaborare cu preşedinţii grupurilor. Proiectul este înaintat tuturor membrilor Comitetului, precum şi Consiliului, Comisiei şi Parlamentului European. Acesta este supus aprobării adunării la deschiderea fiecărei sesiuni.

Avizele adoptate de Comitet şi procesul-verbal al sesiunii se transmit Parlamentului, Consiliului şi Comisiei. Acestea sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Indiferent de temeiul juridic al consultării (consultare obligatorie sau consultare facultativă), avizele Comitetului reprezintă un element necesar din punct de vedere juridic pentru decizia finală a Consiliului.

DISPOZIŢII FINALE

Modalităţile de vot

Textele sau deciziile Comitetului şi ale organelor sale se adoptă, cu excepţia cazurilor în care este prevăzut altfel, cu majoritatea voturilor exprimate. Scrutinele au loc fie prin vot public, fie prin vot nominal, fie prin vot secret. Scrutinul secret are loc în cazul în care o majoritate a membrilor îl solicită.

Procedura de urgenţă

În cazul în care urgenţa rezultă dintr-un termen de prezentare a avizului impus Comitetului, se poate hotărî aplicarea procedurii de urgenţă. Preşedintele poate, fără consultarea prealabilă a biroului, să ia imediat toate măsurile necesare pentru a asigura buna desfăşurare a lucrărilor Comitetului. Preşedintele informează membrii biroului cu privire la aceasta.

Publicitatea şi difuzarea lucrărilor

Avizele Comitetului se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Componenţa Comitetului, a biroului său şi a secţiunilor specializate se publică, de asemenea, în JO.

Secretarul general al Comitetului are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a garanta dreptul de acces al publicului la documentele corespunzătoare. Orice cetăţean al Uniunii Europene se poate adresa în scris Comitetului în una dintre limbile oficiale şi poate primi un răspuns scris în aceeaşi limbă.

Sesiunile plenare şi şedinţele secţiunilor specializate sunt publice. În plus, membrii instituţiilor europene pot asista şi pot lua cuvântul în cadrul şedinţelor Comitetului şi ale organelor acestuia.

Această fişă de sinteză are doar un caracter informativ. Fişa nu urmăreşte să interpreteze sau să înlocuiască documentul de referinţă, care rămâne singurul temei juridic.

Ultima actualizare: 22.12.2010

Consultaţi şi

Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii