RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Politici europene privind participarea şi informarea tinerilor

Această comunicare are drept obiectiv să evalueze modalitatea în care statele membre au asigurat monitorizarea obiectivelor comune în materie de participare şi informare a tinerilor adoptate de către Consiliu în 2003. De asemenea, ea urmăreşte să facă propuneri în vederea îmbunătăţirii situaţiei. Ideea este, în principal, de a consolida cetăţenia europeană activă şi responsabilă a tinerilor. Interesul acestora din urmă faţă de viaţa publică este mai scăzut decât înainte, ceea ce poate crea un deficit de participare activă în societate.

ACT

Communication from the Commission to the Council on European policies concerning youth participation and information [COM(2006) 417 - Not published in the Official Journal] (Comunicare a Comisiei către Consiliu din 20 iulie 2006 privind politicile europene referitoare la participarea şi informarea tinerilor [COM(2006) 417 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

SINTEZĂ

Politicile de tineret servesc la facilitarea intrării tinerilor în viaţa profesională şi la dezvoltarea cetăţeniei lor active la nivel european. Cartea albă „Un nou elan pentru tineretul european” a condus la adoptarea unui cadru de cooperare europeană în domeniul tineretului în care statele membre au convenit să se axeze pe patru priorităţi specifice pentru a favoriza cetăţenia activă a tinerilor:

  • informarea;
  • participarea;
  • activităţile de voluntariat;
  • o mai bună cunoaştere a tineretului.

Rapoartele naţionale ale statelor membre privind participarea şi informarea au fost înaintate Comisiei. Statele membre afirmă că cele două priorităţi „participare” şi „informare”, cărora le aplică metoda deschisă de coordonare (MDC (DE) (EN) (FR)), au stimulat politicile naţionale de tineret şi sunt în continuare importante pentru dezvoltarea cetăţeniei active a tinerilor. Cu toate acestea, ele recunosc că trebuie să continue să coopereze unele cu celelalte şi cu autorităţile lor regionale şi locale pentru ca procesul să fie fructuos.

Această comunicare analizează aceste rapoarte şi evaluează realizarea obiectivelor comune în ceea ce priveşte cele două priorităţi mai sus menţionate în întreaga Uniune Europeană (UE).

ACCESUL ŞI PARTICIPAREA TINERILOR LA INFORMARE

Obiectivele comune privind informarea tinerilor se bazează pe următoarele puncte: accesul tinerilor la informare, informaţia de calitate, participarea tinerilor la informare.

Accesul tinerilor la informare

În fiecare stat membru, se pun la dispoziţia tinerilor instrumente de informare. Cu toate acestea, numai douăsprezece ţări au optat pentru o strategie de informare care răspunde la toate întrebările care ar putea interesa tinerii şi care integrează toate nivelurile, de la cel local la cel european.

Site-urile web de informare a tineretului sunt instrumentele cele mai importante de difuzare a informaţiei. Portalul european pentru tineret, creat în 2003, stabileşte legături cu portalurile naţionale destinate tineretului existente în nouăsprezece state membre. Statele membre ale UE admit, de altfel, că acest portal a îmbunătăţit cooperarea între ministere şi schimburile în materie de informare a tinerilor.

Din rapoarte rezultă că statele membre doresc:

  • să dezvolte mai mult serviciile de informare personalizată;
  • să faciliteze accesul tinerilor defavorizaţi la instrumente precum internetul, astfel încât să nu fie excluşi din societatea informaţională.

Acţiunile se bazează, în principal, pe chestiuni precum timpul liber, organizaţiile de tineret şi activităţile de voluntariat, în timp ce informaţiile privind participarea, educaţia, ocuparea forţei de muncă şi călătoriile în Europa au fost uneori neglijate.

În Anglia, există un serviciu naţional online (Connexions Direct) care oferă tinerilor informaţii prin telefon, mesaje text, online sau prin e-mail. În Slovenia, centrele de informare şi orientare a tinerilor acordă o atenţie deosebită tinerilor proveniţi din rândul populaţiilor de etnie romă. În Cipru şi în Spania, tinerii din regiunile rurale sunt informaţi prin unităţi mobile.

Calitatea informaţiei

Statele membre intenţionează să garanteze că informaţiile destinate tinerilor respectă anumite norme de calitate. Din acest motiv, majoritatea dintre ele aplică prevederile din Carta europeană de informare a tineretului.

Reţelele joacă un rol important pentru îmbunătăţirea competenţelor profesioniştilor din domeniul informării tinerilor. De altfel, reţelele europene de informare a tinerilor EURODESK (EN), ERYICA (EN) şi EYCA (EN) contribuie la elaborarea de cursuri de formare pentru membrii lor. Acestea au elaborat şi o serie de iniţiative în materie de calitate.

În Franţa, centrele de informare a tinerilor asigură formarea personalului lor respectând normele de calitate. Normele naţionale de calitate completează Carta europeană de informare a tineretului.

Participarea tinerilor la informare

Nu s-a luat aproape nicio măsură în acest domeniu. Cu toate acestea, unele rapoarte semnalează că tinerii pot fi consultaţi cu privire la strategiile de informare şi la elaborarea materialelor de informare. În Slovacia, centrele de informare a tinerilor colaborează cu voluntari care distribuie informaţii tinerilor, în principal în şcoli şi universităţi.

Obstacole şi provocări

Statele membre întâmpină anumite dificultăţi în realizarea obiectivelor comune cu privire la informarea tinerilor. Aceste obstacole pot fi împărţite în trei categorii:

  • metodologie: anumite state membre au evidenţiat dificultatea de a stabili un punct de pornire şi de a defini indicatorii pentru evaluarea progreselor;
  • coordonarea între participanţi: este necesar să se amelioreze coordonarea între diferitele instituţii care se ocupă de tineret;
  • lipsa mijloacelor, mai ales la nivel local.

Statele membre ale UE doresc să continue realizarea obiectivelor comune. Principalele provocări care le aşteaptă constau, în special, în a implica mai mult consiliile naţionale de tineret şi a acorda mai multă atenţie tinerilor defavorizaţi.

Pentru a îmbunătăţi accesul tinerilor la serviciile de informare, Comisia consideră că este necesar:

  • să se elaboreze strategii de informare globale care să răspundă la toate chestiunile care îi interesează pe tineri;
  • să se promoveze instrumentele societăţii informaţionale şi abordările inovatoare.

În opinia Comisiei, o informare de calitate necesită:

  • continuarea dezvoltării serviciilor de consiliere individualizată;
  • o utilizare sistematică a Cartei europene de informare a tineretului.

De asemenea, este necesar să se îmbunătăţească participarea tinerilor la strategiile de informare publică şi la consolidarea rolului organizaţiilor de tineret în promovarea informării tinerilor.

PARTICIPAREA TINERILOR LA VIAŢA DEMOCRATICĂ

Acţiunile în favoarea participării tinerilor la viaţa democratică sunt mai bine coordonate decât în trecut. Pentru realizarea obiectivelor comune referitoare la participarea tinerilor, statele membre utilizează mijloacele următoare: consolidarea cadrelor, sprijinirea structurilor participative şi reprezentative, susţinerea proiectelor.

Consolidarea cadrelor

Cadrul legal referitor la participarea tinerilor a fost îmbunătăţit. Unele state membre au adoptat dispoziţii legale şi altele dispun de planuri de acţiune strategice sau de noi obligaţii de consultare a tinerilor. Toate ţările enumerate mai jos au adoptat măsuri diferite:

  • Irlanda a adoptat o lege privind tineretul;
  • Republica Cehă, un concept axat pe tineret;
  • Portugalia, un program naţional de reformă în favoarea tineretului;
  • Suedia, o hotărâre a guvernului denumită „Puterea de a decide”;
  • Estonia şi Slovenia, un plan strategic;
  • Letonia, un program politic pentru tineret;
  • Slovacia, un plan de participare a tinerilor.

În plus, Italia prevede fonduri speciale pentru finanţarea politicilor de tineret.

Sprijinirea structurilor participative şi reprezentative

S-au pus în aplicare mai multe acţiuni menite să sprijine structurile participative şi să promoveze dialogul între parteneri în domeniul tineretului. Cu toate acestea, este necesar să se îmbunătăţească cooperarea între nivelurile local, regional, naţional şi european. Rapoartele naţionale indică, de asemenea, că trebuie să se intensifice eforturile la nivel local şi că este necesar să se înlăture barierele în calea participării anumitor grupuri de tineri.

S-au organizat mai frecvent spaţii de dialog între tineri şi factorii de decizie, printre care: consultări periodice, reuniuni şi audieri.

Unele ţări au desemnat persoane care să se ocupe de probleme privind tineretul: Finlanda a numit un mediator, Regatul Unit a desemnat un corespondent naţional pentru tineret, Lituania a optat pentru coordonatori municipali pentru tineret.

Alte state dezvoltă practici orizontale, cum ar fi reuniunile interministeriale. Însă, altele au creat structuri consultative cum ar fi:

  • consilii naţionale (majoritatea statelor membre);
  • comisii de tineret şi consilii locale (Belgia, Luxemburg);
  • parlamente ale tinerilor (Cipru şi Malta);
  • structuri participative pentru tineri (Grecia, Spania);
  • structuri mai specific destinate tinerilor defavorizaţi (Germania);
  • structuri destinate tinerilor care trăiesc în mediul rural (Polonia);
  • structuri de sprijin pentru proiectele privind tineretul (Austria).

Tinerii sunt din ce în ce mai puţin interesaţi de democraţia reprezentativă, însă puţine state membre par să întreprindă acţiuni pentru a remedia situaţia. Totuşi, unele state pun în practică acţiuni pentru a spori participarea tinerilor la alegeri:

  • Ţările de Jos au instituit alegeri paralele pentru tineri;
  • Finlanda autorizează participarea la alegerile locale începând cu vârsta de 16 ani;
  • Franţa a creat un sistem de înscriere automată pe listele electorale;
  • Belgia, Regatul Unit şi Ţările de Jos au optat pentru utilizarea internetului.

Susţinerea proiectelor

Trebuie încurajată participarea tinerilor în domeniile în care se elaborează proiecte şi este necesar ca tinerii să fie principalii protagonişti ai proiectelor lor participative. În egală măsură, trebuie susţinute structurile interesate, cum ar fi organizaţiile de tineret.

În unele state membre, s-au depus eforturi pentru ca proiectele să fie deschise tinerilor defavorizaţi. În Franţa, programul «Envie d'agir» („Dorinţa de a acţiona”) sprijină şi recompensează primele proiecte realizate de tineri sau destinate tinerilor şi finanţează proiecte inovatoare şi creative, activităţi de voluntariat şi proiecte de antreprenoriat. În Danemarca, proiectul „Politica de tineret în municipalităţile daneze” subliniază importanţa unei implicări mai mari a tinerilor în elaborarea politicilor.

Obstacole întâmpinate şi provocări preconizate

Dificultăţile întâmpinate de statele membre pot fi clasificate în patru categorii:

  • metodologie: anumite state membre au evidenţiat dificultatea de a stabili un punct de pornire şi de a defini indicatori pentru evaluarea progreselor;
  • lipsa de sprijin direct sau indirect: trebuie alocate mijloace structurilor şi proiectelor şi, de asemenea, trebuie să li se asigure un sprijin stabil prin iniţiative legislative, parteneriate cu tinerii sau prin elaborarea de instrumente comune;
  • lipsa de implicare a tinerilor: chiar dacă tinerii au dreptul de a nu participa, implicarea lor ar putea fi stimulată mai mult. Colegii lor ar putea juca un rol de „ambasadori” pregătiţi să împărtăşească celorlalţi experienţa lor. În plus, o mai bună recunoaştere şi promovare a avantajelor individuale şi sociale legate de implicare ar încuraja participarea tinerilor;
  • inerţia actorilor instituţionali: este necesar să se amelioreze cooperarea între nivelurile local, regional şi naţional, să se susţină mai mult dezvoltarea structurilor participative ale tinerilor şi să se stabilească un dialog cu tinerii pe noi teme. De asemenea, trebuie încurajată participarea tinerilor la nivel local prin mobilizarea autorităţilor locale.

La fel ca şi în cazul informării tinerilor, statele membre ale UE doresc să continue realizarea obiectivelor comune. Ele afirmă că este important să se utilizeze instrumentele societăţii informaţionale pentru o participare interactivă la politică (prin realizarea de „bloguri politice”, de exemplu) şi să se crească participarea tinerilor la alegeri.

Comisia consideră că participarea tinerilor la viaţa civică necesită:

  • o consultare structurată a tinerilor pe temele care îi interesează. Prin urmare, trebuie întărit în special rolul consiliilor naţionale de tineret în procesul de consultare;
  • structuri participative locale şi o implicare sistematică a tinerilor la lucrările organelor locale de luare a deciziilor;
  • o analiză a obstacolelor în calea participării anumitor grupuri de tineri, în scopul de a creşte reprezentativitatea tinerilor;
  • instrumente de promovare a participării (orientări în favoarea mecanismelor participative, de exemplu).

De asemenea, este necesar să se dezvolte acţiuni menite să sporească participarea tinerilor la lucrările instituţiilor democraţiei reprezentative (prin încurajarea implicării lor în partide politice, de pildă), astfel încât tinerii să participe mai mult la democraţia reprezentativă.

În sfârşit, trebuie susţinute diferitele forme de învăţare a participării. Din acest punct de vedere, este esenţial să se dezvolte sinergii cu acţiunile întreprinse în domeniul educaţiei. De exemplu, la nivel european, s-ar putea stabili legături mai strânse cu metoda deschisă de coordonare pentru educaţie şi formare. Sprijinirea diferitelor forme de învăţare a participării presupune şi o mai bună recunoaştere a diferitelor forme de participare a tinerilor.

PARTICIPAREA ACTIVĂ A TINERILOR LA DEZVOLTAREA UE

Dialogul structurat cu tinerii privind agenda europeană trebuie îmbunătăţit. Comisia şi statele membre au afirmat că trebuie să se implice tinerii în mod activ în dezbaterile şi dialogul prealabile elaborării politicilor. Instituţiile europene şi statele membre au depus eforturi pentru a pune în practică aceste principii şi pentru a implica mai mult tinerii în dezvoltarea UE, în special prin pregătirea:

  • unui proces de consultare referitor la Cartea albă „Un nou elan pentru tineretul european” din 2001;
  • unor întâlniri periodice cu organizaţiile de tineret;
  • unei săptămâni europene a tineretului;
  • unor consultări pe Portalul european pentru tineret;
  • unor evenimente organizate de preşedinţia pentru tineret;
  • unor conferinţe, campanii, forumuri şi consultări în statele membre.

Cu toate acestea, Comisia consideră că spaţiile de dialog cu tinerii pe teme europene ar putea fi dezvoltate mai mult şi că structurile lor ar putea fi îmbunătăţite la nivelurile european, naţional, regional şi local.

Aspecte adoptate de Comisie pentru îmbunătăţirea dialogului structurat

Pentru a avea cea mai mare legitimitate posibilă, dezbaterile cu tinerii trebuie să fie deschise unui număr cât mai mare dintre aceştia şi să abordeze o varietate amplă de subiecte. Prin urmare, este esenţial ca tinerii defavorizaţi şi cei care nu aparţin niciunei structuri să participe la acestea. Aceste dezbateri ar trebui să reunească şi protagonişti care discută probleme legate de tineret în mod direct sau indirect, pentru a fi abordate într-un mod mai coerent şi intersectorial.

Comisia intenţionează să sprijine un dialog permanent pe o perioadă de trei ani, într-un spirit de parteneriat constructiv. Ea propune, în special:

  • posibilitatea de a iniţia dialogul la nivel local pentru ca tinerii să participe în timp util la dezbaterile europene;
  • identificarea temelor prioritare de examinat la nivel european până în 2009: incluziunea socială şi diversitatea în 2007, dialogul intercultural în 2008 şi perspectivele de cooperare continuă în domeniul tineretului în 2009;
  • crearea unui forum informal care să reunească reprezentanţi ai tinerilor, preşedinţiile, Parlamentul European şi Comisia;
  • organizarea, în mod frecvent, a unei săptămâni europene a tineretului, cu participarea comisarilor şi a reprezentanţilor altor instituţii europene;
  • organizarea de întâlniri cu tinerii care nu au de obicei contact cu instituţiile europene;
  • prevederea unui Eurobarometru pentru tineri (la sfârşitul lui 2006);
  • mobilizarea reţelelor de informare europene, astfel încât acestea să sprijine un dialog structurat.

METODA DESCHISĂ DE COORDONARE

Comisia consideră că MDC ar trebui consolidată. În acest context, ea propune ca:

  • statele membre, înainte de sfârşitul anului 2006, să identifice liniile de acţiune în materie de participare şi informare pe care doresc să se concentreze şi pe baza cărora intenţionează să definească planuri de acţiune;
  • statele membre să creeze un mecanism de monitorizare la care să participe tinerii şi organizaţiile lor şi să pregătească un raport de evaluare pentru sfârşitul anului 2008;
  • statele membre să participe, în mod voluntar, la evaluări-pilot ale colegilor în materie de informare şi participare;
  • statele membre să promoveze obiective comune pe lângă autorităţile regionale şi locale, organizaţiile de tineret şi tineri în general;
  • Comisia să consulte Forumul European pentru Tineret pe tema propunerilor referitoare la MDC;
  • un grup de lucru să definească indicatorii cu privire la realizarea obiectivelor comune în materie de participare şi informare.

Consiliul este invitat să aprobe propunerile enunţate în această comunicare.

ACTE CONEXE

Communication from the Commission to the European Council of 10 May 2006: "A citizens' agenda - Delivering results for Europe" [COM(2006) 211 – Not published in the Official Journal] (Comunicarea Comisiei către Consiliul European din 10 mai 2006 intitulată „Un proiect pentru cetăţeni – Rezultate concrete pentru Europa”) [COM(2006) 211 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

White Paper of 1 February 2006 on a European communication policy [COM(2006) 35 final - Not published in the Official Journal] (Cartea albă din 1 februarie 2006 privind o politică de comunicare europeană) [COM(2006) 35 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

Communicationfrom the Commission of 30 May 2005 on European policies concerning youth: Addressing the concerns of young people in Europe - implementing the European Youth Pact and promoting active citizenship [COM(2005) 206 final - Not published in the Official Journal] (Comunicare a Comisiei din 30 mai 2005 privind politicile europene de tineret; răspunsul la preocupările tinerilor europeni – punere în aplicare a Pactului european pentru tineret şi promovarea cetăţeniei active [COM(2005) 206 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

Communicationfrom the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions. "The Commission's contribution to the period of reflection and beyond: Plan-D for Democracy, Dialogue and Debate" [COM(2005) 494 final - Not published in the Official Journal] (Comunicare a Comisiei din 13 octombrie 2005 intitulată „Contribuţia Comisiei la perioada de reflecţie şi ulterior – Plan D pentru democraţie, dialog şi dezbatere” [COM(2005) 494 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

White Paper from the European Commission of 21 November 2001 – A new impetus for European youth [COM(2001) 681 final – Not published in the Official Journal] (Cartea albă a Comisiei din 21 noiembrie 2001 intitulată „Un nou elan pentru tineretul european” [COM(2001) 681 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

Ultima actualizare: 30.04.2007
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii