Întărirea cooperării UE în domeniul educației și formării profesionale

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Declarația miniștrilor europeni ai educației și formării profesionale și a Comisiei Europene privind întărirea cooperării europene în domeniul educației și formării profesionale

CARE ESTE OBIECTIVUL ACESTEI DECLARAȚII?

• Declarația stabilește prioritățile procesului de la Copenhaga cu privire la întărirea cooperării europene în domeniul educației și formării profesionale (EFP).
• Acest proces vizează creșterea performanțelor, a calității și a atractivității EFP în Europa. Procesul urmărește încurajarea valorificării diferitelor oportunități de formare profesională în contextul învățării pe tot parcursul vieții* (LLL) și cu ajutorul instrumentelor LLL.

ASPECTE-CHEIE

Procesul de la Copenhaga este parte integrantă a setului strategic de norme privind „Educația și formarea” (ET 2020) și are obiectivul de a contribui la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020 în domeniul educației.

Procesul cuprinde:

• o dimensiune politică, prin care se urmărește stabilirea unor obiective europene comune și reformarea sistemelor de EFP naționale;
• dezvoltarea unor cadre și a unor instrumente europene comune care să sporească transparența și calitatea competențelor și a calificărilor și să faciliteze mobilitatea;
• cooperarea pentru sprijinirea învățării reciproce la nivel european și pentru implicarea tuturor părților interesate relevante de la nivel național.

Priorități

Prioritățile stabilite în Declarația de la Copenhaga asigură baza pentru cooperarea voluntară în domeniul EFP. Pentru 2010, prioritățile au vizat:

• consolidarea dimensiunii europene în domeniul EFP;
• creșterea nivelului de informare, orientare, consiliere și transparență privind EFP;
• dezvoltarea de instrumente pentru recunoașterea și validarea reciprocă a competențelor și a calificărilor;
• îmbunătățirea asigurării calității în domeniul EFP.

Realizări

O succesiune de comunicate a stabilit succesul UE în realizarea acestor obiective, precum și măsurile de continuare a îmbunătățirii cooperării în domeniul EFP.

Comunicatul de la Maastricht din 2004 a confirmat succesul procesului de la Copenhaga în ceea ce privește sporirea vizibilității și a profilului EFP la nivel european. De asemenea, acesta a dezvoltat prioritățile fixate prin Declarația de la Copenhaga și a stabilit priorități specifice pentru acțiunile de la nivel național privind EFP, printre care:

• creșterea investițiilor publice/private în domeniul EFP;
• dezvoltarea sistemelor de EFP pentru a veni în întâmpinarea nevoilor persoanelor și ale grupurilor defavorizate;
• dezvoltarea unor medii care stimulează învățarea, atât în instituțiile de învățământ, cât și la locul de muncă;
• promovarea dezvoltării continue a competențelor profesorilor și ale formatorilor din domeniul EFP.

Comunicatul de la Helsinki din 2006 a evaluat procesul de la Copenhaga și a revizuit prioritățile și strategiile acestuia. Acesta a notat mai multe realizări, printre care:

• progresele privind cadrele și instrumentele europene comune destinate EFP;
• adoptarea cadrului unic pentru transparența calificărilor și a competențelor: Europass;
• începerea lucrărilor la Cadrul european al calificărilor, la Sistemul european de credite pentru EFP și la Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în EFP.

Comunicatul de la Bordeaux din 2008 a revizuit prioritățile și strategiile procesului de la Copenhaga, având în vedere un program viitor de educație și formare, după anul 2010. Acesta a constatat că procesul și-a demonstrat eficacitatea în promovarea imaginii EFP, păstrând totodată diversitatea sistemelor de EFP naționale. Cu toate acestea, comunicatul prevede necesitatea unui nou avânt, în special cu privire la:

• punerea în aplicare a instrumentelor și a programelor de EFP pentru promovarea cooperării la nivel european și național;
• crearea unor legături mai bune între EFP și piața muncii;
• consolidarea acordurilor de cooperare europene.

Comunicatul de la Bruges din 2010 a stabilit obiectivele strategice pe termen lung ale cooperării europene în domeniul EFP pentru perioada 2011-2020, alături de cele 22 de realizări pe termen scurt pentru perioada 2011-2014, care oferă acțiuni concrete la nivel național pentru îndeplinirea acestor obiective. Aceste obiective, bazate în continuare pe principiile procesului de la Copenhaga, au rezultat din realizările anterioare, dar totodată au urmărit să răspundă provocărilor actuale și viitoare.

Concluziile comunicatului au constatat că procesul de la Copenhaga:

• a contribuit în mod semnificativ la creșterea gradului de conștientizare cu privire la EFP, atât la nivel european, cât și la nivel național, în special prin punerea în aplicare a instrumentelor, a principiilor și a orientărilor europene comune în domeniul EFP;
• a generat reforme profunde care au determinat o trecere la o abordare bazată pe rezultatele învățării.

Acesta a stabilit că pentru ca EFP să răspundă provocărilor actuale și viitoare, sistemele europene de educație și formare trebuie, printre altele:

• să fie flexibile și de înaltă calitate;
• să permită oamenilor să se adapteze la schimbări și să le gestioneze, facilitându-le dobândirea de competențe-cheie;
• să faciliteze și să încurajeze mobilitatea transnațională a cursanților și a profesorilor în domeniul EFP.

Concluziile de la Riga au stabilit o listă de realizări noi pentru perioada 2015-2020 pe baza unei revizuiri a rezultatelor realizărilor pentru perioada 2011-2014.

În urma revizuirii s-a constatat că realizările respective au ajutat atât Uniunea Europeană, cât și țările candidate să se concentreze și să pună în aplicare reforma. S-au stabilit cinci domenii prioritare pentru 2015-2020:

• promovarea învățării la locul de muncă sub toate formele acesteia;
• continuarea dezvoltării mecanismelor de asigurare a calității în domeniul EFP, în conformitate cu recomandarea privind cadrul european de asigurare a calității în EFP;
• îmbunătățirea accesului la EFP și la calificări pentru toți prin sisteme mai flexibile și mai permeabile;
• continuarea consolidării competențelor-cheie în programele de EFP și oferirea unor oportunități mai eficiente pentru dobândirea sau dezvoltarea abilităților respective prin EFP inițială și continuă;
• introducerea unor abordări sistematice și a unor oportunități pentru dezvoltarea profesională inițială și continuă a profesorilor, a formatorilor și a mentorilor din domeniul EFP, atât în cadrul școlilor, cât și la locul de muncă.

CONTEXT

• „Educație și formare profesională” pe site-ul Comisiei Europene.

* TERMENI-CHEIE

ACTUL PRINCIPAL

Declarația miniștrilor europeni ai educației și formării profesionale și a Comisiei Europene, adoptată la Copenhaga, în 29-30 noiembrie 2002, privind întărirea cooperării europene în domeniul educației și formării profesionale – „Declarația de la Copenhaga” (Nepublicată în Jurnalul Oficial)

Data ultimei actualizări: 11.10.2016