RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Procesul de la Copenhaga: întărirea cooperării europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale

Lansat în 2002, procesul de la Copenhaga vizează creşterea performanţelor, a calităţii şi a atractivităţii educaţiei şi formării profesionale (EFP) prin întărirea cooperării la nivel european. Procesul se bazează pe priorităţi convenite de comun acord, revizuite o dată la doi ani.

ACT

Declaraţia Miniştrilor Europeni ai Educaţiei şi Formării Profesionale şi a Comisiei Europene, adoptată la Copenhaga, 29-30 noiembrie 2002, privind întărirea cooperării europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale – „Declaraţia de la Copenhaga (EN )” [Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Declaraţia de la Copenhaga a stabilit priorităţile pentru procesul de la Copehnaga cu privire la întărirea cooperării europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale (EFP). Acest proces vizează creşterea performanţelor, a calităţii şi atractivităţii EFP în Europa. Procesul urmăreşte încurajarea valorificării diferitelor oportunităţi de formare profesională în contextul învăţării pe tot parcursul vieţii (LLL) şi cu ajutorul instrumentelor LLL.

Procesul de la Copenhaga cuprinde:

  • o dimensiune politică, prin care se urmăreşte stabilirea unor obiective europene comune şi reformarea sistemelor de EFP naţionale;
  • dezvoltarea unor cadre europene comune şi a unor instrumente care să sporească transparenţa şi calitatea competenţelor şi a calificărilor, precum şi să faciliteze mobilitatea;
  • cooperare în scopul sprijinirii învăţării reciproce la nivel european şi pentru implicarea tuturor părţilor interesate relevante de la nivel naţional.

Priorităţile stabilite în Declaraţia de la Copenhaga asigură baza de cooperare voluntară în domeniul EFP. Pentru 2010, aceste priorităţi sunt:

  • consolidarea dimensiunii europene în domeniul EFP;
  • creşterea nivelului de informare, orientare şi consiliere privind EFP, precum şi a transparenţei EFP;
  • dezvoltarea de instrumente pentru recunoaşterea şi validarea reciprocă a competenţelor şi a calificărilor;
  • îmbunătăţirea asigurării calităţii în domeniul EFP.

Comunicatul de la Maastricht (DE ) (EN ) (FR ) din 14 decembrie 2004 privind viitoarele priorităţi ale cooperării europene consolidate în domeniul EFP

Comunicatul de la Maastricht confirmă succesul procesului de la Copenhaga în ceea ce priveşte sporirea vizibilităţii EFP la nivel european. În acelaşi timp, comunicatul dezvoltă priorităţile stabilite prin Declaraţia de la Copenhaga. În plus, sunt prevăzute, în premieră, priorităţi specifice pentru activitatea la nivel naţional privind EFP:

  • aplicarea unor instrumente şi referinţe comune pentru reformarea şi dezvoltarea sistemelor şi a practicilor din domeniul EFP;
  • creşterea investiţiilor publice/private în domeniul EFP;
  • obţinerea de sprijin din partea fondurilor europene (cum ar fi cel social şi de dezvoltare regională) pentru dezvoltarea EFP;
  • dezvoltarea sistemelor de EFP pentru a veni în întâmpinarea nevoilor persoanelor şi ale grupurilor defavorizate;
  • stabilirea unor abordări deschise privind învăţarea, precum şi a unor cadre de EFP flexibile şi deschise, pentru a permite mobilitatea între diferite niveluri şi contexte educaţionale;
  • îmbunătăţirea relevanţei şi a calităţii EFP în colaborare cu toate părţile interesate relevante;
  • dezvoltarea unor medii care stimulează învăţarea, atât în instituţiile de învăţământ, cât şi la locul de muncă;
  • promovarea dezvoltării continue a competenţelor profesorilor şi formatorilor din domeniul EFP.

Comunicatul de la Helsinki (DE ) (EN ) (FR ) din 5 decembrie 2006 privind cooperarea europeană consolidată în domeniul educaţiei şi formării profesionale

Comunicatul de la Helsinki evaluează procesul de la Copenhaga, trecând totodată în revistă priorităţile şi strategiile acestuia. De la adoptarea Comunicatului de la Maastricht, s-au obţinut progrese privind cadrele europene comune şi instrumentele destinate EFP. A fost adoptat EUROPASS, cadrul unic pentru transparenţa calificărilor şi a competenţelor, şi sunt în curs de desfăşurare lucrările privind Cadrul European al Calificărilor, Sistemul European de Credite pentru EFP (ECVET) şi Cadrul european de referinţă pentru asigurarea calităţii în EFP. În prezent, sunt necesare acţiuni consolidate privind următoarele priorităţi:

  • îmbunătăţirea imaginii, a statutului, a atractivităţii şi a calităţii EFP;
  • dezvoltarea, testarea şi implementarea unor instrumente europene comune pentru EFP, astfel încât acestea să fie puse în aplicare până în 2010;
  • adoptarea unei abordări sistematice privind consolidarea învăţării reciproce şi a cooperării, în special prin utilizarea de date şi indicatori consecvenţi şi comparabili;
  • implicarea tuturor părţilor interesate în implementarea procesului de la Copenhaga.

Comunicatul de la Bordeaux (EN ) (FR ) din 26 noiembrie 2008 cu privire la cooperarea europeană sporită în domeniul educaţiei şi formării profesionale

Comunicatul de la Bordeaux trece în revistă priorităţile şi strategiile procesului de la Copenhaga, având în vedere un program viitor de educaţie şi formare, după anul 2010. Procesul şi-a demonstrat eficacitatea în promovarea imaginii EFP, păstrând totodată diversitatea sistemelor de EFP naţionale. Cu toate acestea, este nevoie de un avânt nou, în special cu privire la:

  • implementarea instrumentelor şi a programelor de EFP pentru promovarea cooperării la nivel european şi naţional;
  • continuarea îmbunătăţirii calităţii sistemelor de EFP şi promovarea atractivităţii EFP în rândul tuturor grupurilor-ţintă;
  • crearea unor legături mai bune între EFP şi piaţa muncii;
  • consolidarea acordurilor de cooperare europene.

Comunicatul de la Bruges  din 7 decembrie 2010 privind intensificarea cooperării europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale pe perioada 2011-2020

Comunicatul de la Bruges prezintă obiectivele strategice pe termen lung ale cooperării europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale (EFP) pentru perioada 2011-2020. Aceste obiective se bazează pe realizările anterioare şi sunt menite să răspundă provocărilor actuale şi viitoare, ţinând seama de principiile fundamentale ale procesului de la Copenhaga.

Procesul de la Copenhaga a contribuit în mod semnificativ la creşterea gradului de conştientizare a importanţei EFP, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, în special prin implementarea unor instrumente europene, a unor principii şi a unor orientări comune în domeniul EFP. Acesta a generat reforme profunde, determinând trecerea la o abordare bazată pe rezultatele învăţării. Totuşi, este încă necesar să se îmbunătăţească comunicarea pentru o mai mare implicare a tuturor părţilor interesate, precum şi legăturile între EFP şi alte politici, pentru a aborda provocările socio-economice şi pentru a transforma mobilitatea şi învăţarea pe tot parcursul vieţii în realitate.

Pentru ca EFP să răspundă provocărilor actuale şi viitoare, sistemele europene de învăţământ şi formare trebuie:

  • să fie flexibile şi de înaltă calitate;
  • să se adapteze la evoluţiile pieţei muncii şi să ţină seama de sectoarele şi competenţele emergente;
  • să asigure o formare continuă adaptată şi uşor accesibilă;
  • să asigure durabilitatea şi excelenţa EFP, printr-o abordare comună a procesului de asigurare a calităţii;
  • să permită oamenilor să devină autonomi pentru a se adapta şi pentru a gestiona schimbările, facilitându-le dobândirea de competenţe-cheie;
  • să favorizeze incluziunea;
  • să faciliteze şi să încurajeze mobilitatea transnaţională a cursanţilor şi a formatorilor în domeniul EFP;
  • să asigure o finanţare durabilă a EFP şi utilizarea eficientă şi echitabilă a acestei finanţări.

Procesul de la Copenhaga este parte integrantă a cadrului strategic „Educaţie şi formare profesională 2020” (EFP 2020) şi va contribui la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020 în domeniul educaţiei. Ţinând seama de toate acestea, viziunea globală pentru EFP impune adoptarea unor sisteme europene de educaţie şi formare profesională mai atractive, favorabile incluziunii, relevante, accesibile, orientate către carieră, flexibile şi inovatoare până în 2020. Pe baza acestei viziuni, cele 11 obiective strategice pe termen lung ale cooperării europene în domeniul EFP pentru perioada 2011-2020, alături de cele 22 de obiective pe termen scurt pentru perioada 2011-2014, care oferă acţiuni concrete la nivel naţional pentru realizarea obiectivelor strategice, impun:

  • îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei EFP, alături de sporirea atractivităţii şi relevanţei acesteia;
  • transformarea în realitate a învăţării pe tot parcursul vieţii şi a mobilităţii;
  • sporirea creativităţii, inovării şi spiritului antreprenorial;
  • promovarea echităţii, coeziunii sociale şi cetăţeniei active.

Context

Consiliul European de la Lisabona din martie 2000 a recunoscut importanţa dezvoltării unei EFP de înaltă calitate pentru a promova incluziunea socială, coeziunea, mobilitatea, şansele de angajare şi competitivitatea.

În cadrul Consiliului European de la Barcelona din martie 2002 s-a solicitat crearea unui proces specific EFP, cu ajutorul căruia sistemele europene de educaţie şi formare să devină o măsură a calităţii în lume până în 2010. Ca urmare, Consiliul a adoptat în noiembrie 2002 o rezoluţie privind întărirea cooperării în domeniul EFP.

Ultima actualizare: 08.04.2011

Consultaţi şi

Site-urile Direcţiei Generale Educaţie şi Cultură:

  • educaţie şi formare profesională (DE) (EN) (FR)
  • procesul de la Copenhaga (DE) (EN) (FR)
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii