RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Cadrul european al calificărilor

Un cadru comun de referinţă va ajuta statele membre, instituţiile de învăţământ, angajatorii şi indivizii să compare calificările din cadrul diferitelor sisteme de învăţământ şi de formare profesională existente în UE. Acest instrument este esenţial pentru dezvoltarea unei pieţe europene de ocupare a forţei de muncă.

ACT

Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învăţarea de-a lungul vieţii [Jurnalul Oficial C 111 din 6.5.2008].

SINTEZĂ

Statele membre sunt invitate să creeze legături între sistemele naţionale de calificări * şi Cadrul european al calificărilor (CEC).

Cadrul european al calificărilor (CEC), care oferă competenţe şi calificări mai transparente, este un instrument care promovează învăţarea pe tot parcursul vieţii.

Acest cadru se referă atât la învăţământul superior, cât şi la formarea profesională. Cadrul va uşura, pentru oamenii din UE, comunicarea informaţiilor relevante cu privire la competenţele şi calificările lor.

Creşterea gradului de transparenţă a calificărilor * va permite cetăţenilor să evalueze valoarea relativă a calificărilor şi va îmbunătăţi capacitatea angajatorilor de a evalua profilul, conţinutul şi relevanţa calificărilor pe piaţa muncii. Furnizorii de educaţie şi formare vor avea, de asemenea, posibilitatea de a compara profilul şi conţinutul cursurilor lor şi de a asigura calitatea lor.

Adoptarea CEC va creşte mobilitatea lucrătorilor şi a studenţilor. CEC va permite lucrătorilor să fie mobili şi, în acelaşi timp, să le fie recunoscute calificările, în afara ţării lor. Acest instrument va facilita tranziţia de la locul de muncă către formarea profesională şi viceversa, pe tot parcursul vieţii.

Funcţionarea şi punerea în aplicare

CEC este un instrument bazat mai degrabă pe rezultatele învăţării decât pe durata studiilor. Principalii descriptori ai nivelului de referinţă sunt:

  • abilităţile *;
  • competenţele *;
  • cunoştinţele.

Elementul central al CEC este un set de opt niveluri de referinţă care descrie:

  • ceea ce ştie persoana care învaţă;
  • ceea ce înţelege persoana care învaţă;
  • ceea ce este capabilă să facă persoana care învaţă, indiferent de sistemul în care a fost acordată o anumită calificare.

Spre deosebire de sistemele care garantează recunoaşterea academică bazându-se pe durata studiilor, CEC acoperă procesul de învăţare ca întreg, în special învăţarea care are loc în afara instituţiilor oficiale de educaţie şi formare profesională.

În 2010, urmează să fie stabilit în toate statele participante un sistem pentru compararea sistemelor naţionale şi a cadrului european. În 2012, toate noile certificate de calificare acordate de către instituţiile de învăţământ postsecundar din UE vor face trimitere automat la unul dintre cele opt niveluri de calificare ale CEC.

Instrument general de cooperare

CEC nu este conceput pentru a înlocui sistemele naţionale de calificări, ci pentru a completa acţiunile statelor membre prin facilitarea cooperării între acestea. Această iniţiativă europeană se bazează pe cadrele naţionale de calificări, cu toate că acestea nu sunt bazate pe niciun model unic.

Pentru a pune în aplicare acest cadru comun de cooperare între statele membre, Comisia subliniază necesitatea încrederii reciproce şi a unui nivel de angajament al diferitelor părţi interesate la nivel naţional, regional şi sectorial.

De asemenea, Comisia propune desemnarea unui centrul naţional pentru coordonarea relaţiei dintre sistemul naţional al calificărilor şi cadrul european al calificărilor prin înfiinţarea, până în aprilie 2009, a unui grup consultativ pentru CEC, compus din reprezentanţi ai statelor membre şi în care să fie implicaţi partenerii sociali europeni şi alte părţi interesate.

CEC ar trebui, de asemenea, să ajute organizaţiile sectoriale internaţionale * să îşi alinieze propriile lor sisteme de calificări la acest sistem comun utilizat de către statele membre.

Context

Declaraţia de la Bologna din iunie 1999 a promovat mobilitatea şi transparenţa în Uniunea Europeană (UE) în domeniul educaţiei. În urma realizărilor Procesului de la Bologna în învăţământul superior, pot fi acum întreprinse acţiuni similare, care să acopere, de asemenea, formarea profesională.

CEC îndeplineşte unul dintre obiectivele Strategiei de la Lisabona pentru ocuparea forţei de muncă în vederea tranziţiei către o societate bazată pe cunoaştere. Mai precis, acesta este conceput pentru a pune în aplicare programul de lucru „Educaţie şi formare profesională 2010”.

Termeni-cheie ai actului
  • „Sistem naţional de calificări” înseamnă toate aspectele activităţii unui stat membru legate de recunoaşterea educaţiei şi a altor mecanisme care corelează educaţia şi formarea cu piaţa muncii şi societatea civilă. Acesta include dezvoltarea şi punerea în aplicare a acordurilor şi proceselor instituţionale legate de asigurarea calităţii, evaluarea şi acordarea calificărilor. Un sistem naţional de calificări poate fi format din mai multe subsisteme şi poate include un cadru naţional al calificărilor.
  • „Calificare” înseamnă un rezultat formal al unui proces de evaluare şi de validare, care este obţinut atunci când un organism competent stabileşte că o persoană a obţinut rezultate ca urmare a învăţării la anumite standarde.
  • „Abilităţi” înseamnă capacitatea de a aplica şi de a utiliza cunoştinţe pentru a aduce la îndeplinire sarcini şi pentru a rezolva probleme. În contextul Cadrului european al calificărilor, abilităţile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive şi creative) sau practice (implicând dexteritate manuală şi utilizarea de metode, materiale, unelte şi instrumente).
  • „Competenţă” înseamnă capacitatea dovedită de a utiliza cunoştinţe, abilităţi şi capacităţi personale, sociale şi/sau metodologice în situaţii de muncă sau de studiu şi pentru dezvoltarea profesională şi personală. În contextul Cadrului european al calificărilor, competenţa este descrisă din perspectiva responsabilităţii şi autonomiei.
  • „Organizaţie sectorială internaţională” înseamnă o asociaţie de organizaţii naţionale, inclusiv, de exemplu, angajatori şi organisme profesionale, care reprezintă interesele sectoarelor naţionale.

REFERINŢE

Act Intrarea în vigoare Termen de transpunere în legislaţia statelor membre Jurnalul Oficial

Recomandarea din 23.4.2008

23.4.2008

-

JO C 111 din 6.5.2008

Ultima actualizare: 16.05.2008
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii