RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Educaţie şi formare profesională 2020 (ET 2020)

„Educaţie şi formare 2020” (ET 2020) este un nou cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale, creat pe baza predecesorului său, programul de lucru „Educaţie şi formare 2010” (ET 2010). Acest cadru prevede obiective strategice comune pentru statele membre, inclusiv un set de principii pentru atingerea acestor obiective, precum şi metode de lucru comune cu domenii prioritare pentru fiecare ciclu de lucru periodic.

ACT

Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale („ET 2020”) [Jurnalul Oficial C 119 din 28.5.2009].

SINTEZĂ

Aceste concluzii prevăd un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale până în 2020. Acest cadru a fost creat pe baza realizărilor programului de lucru „Educaţie şi formare 2010” (ET 2010), în scopul de a răspunde la provocările care sunt încă de actualitate în ceea ce priveşte crearea unei Europe bazate pe cunoaştere şi transformarea învăţării pe tot parcursul vieţii într-o realitate pentru toţi.

Principalul scop al cadrului este de a sprijini statele membre în ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a sistemelor lor de educaţie şi formare. Aceste sisteme ar trebui să asigure tuturor cetăţenilor mijloacele necesare pentru a-şi atinge potenţialul, precum şi să asigure prosperitatea economică durabilă şi capacitatea de integrare profesională. Cadrul ar trebui să ia în considerare întregul spectru de sisteme de educaţie şi formare profesională dintr-o perspectivă a învăţării pe tot parcursul vieţii, acoperind toate nivelurile şi contextele (inclusiv învăţământul non-formal şi informal).

În concluzii sunt stabilite patru obiective strategice ale cadrului:

  • realizarea în practică a învăţării pe tot parcursul vieţii şi a mobilităţii – sunt necesare progrese privind punerea în aplicare a strategiilor de învăţare pe tot parcursul vieţii, dezvoltarea cadrelor naţionale pentru calificări în legătură cu Cadrul european al calificărilor şi stabilirea unor parcursuri educaţionale mai flexibile. Ar trebui să fie extinsă mobilitatea şi să se aplice Carta europeană a calităţii pentru mobilitate;
  • îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei educaţiei şi formării – toţi cetăţenii trebuie să poată dobândi competenţe-cheie, iar toate nivelurile de educaţie şi formare profesională trebuie să devină mai atractive şi mai eficiente;
  • promovarea echităţii, a coeziunii sociale şi a cetăţeniei active – educaţia şi formarea ar trebui să permită tuturor cetăţenilor să dobândească şi să dezvolte abilităţi şi competenţe necesare pentru a permite ocuparea unui loc de muncă şi continuarea învăţării, cetăţenia activă şi dialogul intercultural. Dezavantajul educaţional ar trebui să fie remediat prin asigurarea unui învăţământ preşcolar de înaltă calitate;
  • Stimularea creativităţii şi a inovării, inclusiv a spiritului întreprinzător, la toate nivelurile de educaţie şi formare – promovarea dobândirii de către toţi cetăţenii a unor competenţe transversale şi garantarea bunei funcţionări a triunghiului cunoaşterii (educaţie-cercetare-inovare). Ar trebui promovate parteneriatele dintre întreprinderi şi instituţiile de învăţământ, precum şi comunităţile mai largi de cursanţi, care să implice reprezentanţi ai societăţii civile şi alte părţi interesate.

Pentru a măsura progresele înregistrate în îndeplinirea acestor obiective, acestea sunt însoţite de indicatori şi criterii de referinţă europene (definite în anexa I la concluzii).

Este prevăzut şi un set de principii care ar trebui respectate în demersurile pentru îndeplinirea obiectivelor menţionate mai sus. Aici este inclusă punerea în aplicare cooperării europene în domeniul educaţiei şi formării dintr-o perspectivă a învăţării pe tot parcursul vieţii, prin care să se utilizeze mai eficient metoda deschisă de coordonare (MDC) şi să se dezvolte sinergii între diferitele sectoare implicate. Cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării ar trebui să aibă un caracter transsectorial şi transparent, implicând astfel domeniile de politici înrudite şi toate părţile interesate relevante. Rezultatele cooperării ar trebui să fie difuzate şi evaluate periodic. De asemenea, ar trebui să se aibă în vedere sporirea compatibilităţii cu procesele de la Copenhaga şi Bologna şi consolidarea dialogului şi a cooperării cu ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale.

În scopul de a avea metode de lucru eficiente şi flexibile pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării, cadrul prevede o serie de cicluri de lucru până în 2020, primul dintre ele cuprinzând perioada 2009-2011. Pentru fiecare ciclu se adoptă mai multe domenii prioritare, pe baza obiectivelor strategice menţionate anterior. Anexa a II-a defineşte domeniile prioritare pentru primul ciclu. Cooperarea ar trebui să se desfăşoare prin iniţiative de învăţare reciprocă, pentru care să se stabilească mandate clare, termene şi rezultate planificate. Rezultatele cooperării vor fi difuzate pe larg în rândul factorilor politici şi al părţilor interesate, pentru a spori vizibilitatea şi impactul. La sfârşitul fiecărui ciclu ar trebui redactat un raport comun Consiliu-Comisie, care va contribui şi la stabilirea domeniilor prioritare pentru ciclul următor. Împreună cu statele membre, Comisia va monitoriza cooperarea în domeniul educaţiei şi formării.

Statele membre ar trebui să coopereze folosind MDC, pentru a dezvolta cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării pe baza obiectivelor strategice, a principiilor şi a metodelor de lucru menţionate anterior. În acelaşi timp, statele membre ar trebui să adopte măsuri la nivel naţional pentru realizarea obiectivelor strategice, precum şi pentru a contribui la atingerea criteriilor de referinţă europene.

Comisia este invitată să sprijine cooperarea dintre statele membre, să evalueze progresele realizate cu privire la obiective şi la criteriile de referinţă, precum şi să continue dezvoltarea criteriilor de referinţă pentru mobilitate, ocuparea forţei de muncă şi învăţarea limbilor. De asemenea, Comisia, împreună cu statele membre, ar trebui să analizeze modalităţile de armonizare cu ET 2020 a cadrului coerent de indicatori şi criterii de referinţă pe baza programului de lucru al ET 2010.

Ultima actualizare: 23.10.2009
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii