RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Un cadru coerent de indicatori şi repere pentru monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte obiectivele de la Lisabona

Cadrul de indicatori şi repere propuşi în această comunicare vizează monitorizarea progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor de la Lisabona privind educaţia şi formarea profesională. Progresele din acest domeniu vor fi evaluate din perspectiva obiectivului conform căruia sistemele europene de învăţământ şi formare profesională trebuie să devină, până în 2010, o referinţă pe plan mondial în ceea ce priveşte calitatea.

ACT

Comunicarea Comisiei din 21 februarie 2007 – „Un cadru coerent de indicatori şi repere pentru monitorizarea progresului în realizarea obiectivelor de la Lisabona privind educaţia şi formarea profesională” [COM(2007) 61 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Indicatorii şi reperele sunt necesari pentru a monitoriza progresul indispensabil procesului de la Lisabona. Actualul cadru se bazează pe programul Educaţie şi Formare Profesională 2010 şi constă într-un set de 20 de indicatori esenţiali („indicatori centrali”), care sunt susţinuţi de indicatori de context, şi de cinci repere.

Acest cadru facilitează schimbul de experienţă şi de bune practici şi permite:

  • susţinerea cu date statistice a mesajelor politice cheie;
  • analizarea progresului înregistrat în atingerea obiectivelor de la Lisabona, atât la nivelul Uniunii Europene (UE), cât şi la nivel naţional;
  • identificarea exemplelor de performanţe care pot fi difuzate în statele membre;
  • compararea performanţelor din cadrul UE cu cele ale ţărilor terţe, cum ar fi SUA şi Japonia.

CADRUL DE INDICATORI ŞI REPERE

Cadrul de indicatori şi repere constă în indicatori centrali, care au un caracter general, şi indicatori de context, care permit un grad mai mare de precizie.

Indicatorii şi reperele se centrează în jurul a opt domenii politice cheie identificate în strategia Educaţie şi Formare Profesională 2010, şi anume:

  • îmbunătăţirea echităţii în educaţie şi formarea profesională;
  • promovarea eficienţei în educaţie şi formare profesională;
  • transformarea învăţării continue într-o realitate;
  • competenţe cheie pentru tineri;
  • modernizarea învăţământului şcolar;
  • modernizarea educaţiei şi formării profesionale (procesul de la Copenhaga);
  • modernizarea învăţământului superior (procesul de la Bologna);
  • capacitatea de inserţie profesională („employability”).

Îmbunătăţirea echităţii în educaţie şi formare profesională

Sistemele europene de educaţie şi de formare profesională trebuie să fie echitabile. Echitatea se evaluează în funcţie de gradul în care persoanele individuale beneficiază de educaţie şi de formare profesională, în ceea ce priveşte oportunităţile, accesul, tratamentul şi rezultatele. Unele teme cheie, cum ar fi promovarea egalităţii între sexe şi integrarea minorităţilor etnice şi a persoanelor cu handicap, trebuie monitorizate.

Pentru a asigura participarea efectivă la învăţarea continuă, procentul persoanelor care renunţă timpuriu la şcoală trebuie redus. Consiliul a stabilit prin urmare un reper care limitează la 10 % procentul persoanelor care renunţă timpuriu la şcoală.

Progresul în acest domeniu va fi evaluat pe baza următorilor indicatori centrali:

  • participarea la educaţia preşcolară;
  • educaţia pentru persoanele cu nevoi speciale;
  • persoanele care renunţă timpuriu la şcoală.

Indicatorul privind stratificarea sistemelor de educaţie şi de formare profesională va permite evaluarea impactului structurii acestora şi a diferenţelor dintre instituţiile de învăţământ.

Promovarea eficienţei în educaţie şi formare profesională

S-a demonstrat că îmbunătăţirea eficienţei nu este neapărat în detrimentul echităţii sistemelor de educaţie. Eficienţa şi echitatea pot merge mână în mână.

Eficienţa sistemelor europene de educaţie şi formare profesională depinde în special de o utilizare optimă a resurselor. Trebuie susţinute investiţiile private şi cele publice, la fel ca investiţiile în învăţământul superior. Acesta din urmă beneficiază într-adevăr de o finanţare mai redusă decât în unele ţări terţe.

Eficienţa va fi evaluată din perspectiva investiţiilor în educaţie şi formare profesională.

Transformarea învăţării continue în realitate

Învăţarea continuă este crucială pentru competitivitate, capacitatea de inserţie profesională, prosperitate economică, incluziune socială, cetăţenia activă şi împlinirea personală a celor care trăiesc şi muncesc în economia bazată pe cunoaştere.

Pentru a avea o carieră şi a participa pe deplin la învăţarea continuă, este esenţială absolvirea unor cursuri de nivelul educaţiei secundare. Ţinând cont de acest lucru, Consiliul a adoptat două repere conform cărora, până în 2010, 85 % din tineri trebuie să termine cursurile de învăţământ liceal şi, tot până în 2010, 12,5 % din populaţia adultă trebuie să participe la învăţarea continuă.

Indicatorii centrali de monitorizare a progresului în acest domeniu sunt:

  • participarea adulţilor la învăţarea continuă;
  • competenţele adulţilor.

Mai mult, indicatorul privind procentajul de absolvire a învăţământului liceal va permite evaluarea gradului în care tinerii sunt pregătiţi pentru a participa la învăţarea continuă.

Competenţe cheie pentru tineri

Dobândirea calificărilor de bază este esenţială pentru a lucra într-o societate bazată pe cunoaştere. De aceea, Consiliul a stabilit un reper care vizează reducerea cu cel puţin 20 % a numărului tinerilor în vârstă de 15 ani cu rezultate şcolare slabe în domeniul alfabetizării, faţă de nivelul înregistrat în anul 2000.

Indicatorii centrali care permit o evaluare globală a competenţelor de bază se referă la următoarele abilităţi cheie:

  • competenţe de citire, cunoştinţe de bază în domeniul matematicii şi al ştiinţelor exacte;
  • abilităţi lingvistice;
  • abilităţi în domeniul TCI (tehnologiile informaţiei şi comunicării);
  • abilităţi civice;
  • abilităţi de dobândire a cunoştinţelor.

Modernizarea învăţământului şcolar

Calitatea învăţământului şcolar depinde de îmbunătăţirea formării iniţiale a cadrelor didactice şi de participarea tuturor cadrelor didactice la dezvoltarea profesională continuă. Consiliul consideră, de asemenea, că instrumentele cum ar fi autoevaluarea sunt esenţiale. Prin urmare, trebuie promovată formarea în vederea gestionării şi utilizării acestor instrumente.

Progresul în acest domeniu va fi monitorizat cu ajutorul următorilor indicatori centrali:

  • tinerii care renunţă timpuriu la şcoală;
  • gestionarea şcolilor;
  • şcolile ca centre locale de învăţare cu obiective multiple;
  • dezvoltarea profesională a cadrelor didactice şi a formatorilor.

Modernizarea educaţiei şi formării profesionale (EFP)

Conform procesului de la Copenhaga, trebuie îmbunătăţite imaginea şi atractivitatea formării profesionale pentru angajatori, sporite nivelurile de participare la EFP şi încurajate calitatea şi flexibilitatea formării profesionale iniţiale.

Progresul va fi evaluat cu ajutorul indicatorului central privind procentajul tinerilor care sunt absolvenţi ai învăţământului liceal, acordându-se o atenţie specială filierelor profesionale.

Indicatorul privind stratificarea sistemelor de educaţie şi de formare profesională măsoară gradul în care educaţia şi formarea profesională iniţială sunt disponibile în aceste sisteme.

Mai mult, indicatorul de context privind participarea la educaţia şi formarea profesională continuă va permite evaluarea rolului întreprinderilor în participarea angajaţilor lor la formarea profesională continuă şi la finanţarea acesteia.

Modernizarea învăţământului superior

Modernizarea învăţământului superior şi creşterea finanţării cercetării universitare vor contribui la obiectivul UE de a deveni o economie competitivă bazată pe cunoaştere. Mai mult, procesul de la Bologna vizează crearea, până în 2010, a unui Spaţiu European al Învăţământului Superior, cu o structură comună a diplomelor, pentru a încuraja mobilitatea în rândul studenţilor şi al lucrătorilor.

Reperele pentru evaluarea modernizării învăţământului superior sunt alocarea a cel puţin 2 % din PIB (incluzând aici atât fondurile publice, cât şi cele private) până în 2015 pentru modernizarea învăţământului superior şi creşterea, până în 2010, cu 15 % a numărului absolvenţilor de studii superioare din domeniul matematicii, al ştiinţelor exacte şi al tehnologiei.

Progresul se va măsura cu ajutorul următorilor trei indicatori centrali:

  • absolvenţii de studii superioare;
  • mobilitatea transnaţională a studenţilor din învăţământul superior;
  • investiţiile în educaţie şi formare profesională.

Capacitatea de inserţie profesională

Pentru a răspunde provocării pe care o reprezintă atingerea unui nivel mai ridicat de ocupare a forţei de muncă, Consiliul a stabilit obiective pentru ratele globale de ocupare a forţei de muncă, ratele de ocupare pentru lucrătorii în vârstă şi ratele de ocupare pentru femei.

Capacitatea de inserţie profesională şi de adaptare pe tot parcursul vieţii a persoanelor depinde de nivelul lor de educaţie şi de competenţele cheie dobândite.

Indicatorii utilizaţi pentru capacitatea de inserţie profesională sunt:

  • nivelul de educaţie atins de populaţie;
  • competenţele adulţilor;
  • rezultatele produse de educaţie şi formare profesională.

SURSE DE DATE CARE SUSŢIN CADRUL COERENT

Cadrul de indicatori şi repere se bazează pe date care provin în principal din Sistemul Statistic European (SSE).

Date furnizate de SSE

În cadrul SSE se utilizează mai multe surse diferite pentru a produce date privind educaţia şi formarea profesională şi a stabili indicatorii. Aceste surse pot fi împărţite în două grupe.

Prima grupă cuprinde datele colectate anual de UNESCO (EN) (FR)/OCDE (EN) (FR)/Eurostat (UOE) (DE) (EN) (FR) privind sistemele de învăţământ oficial din statele membre, Sondajul privind formarea profesională continuă (CVTS), realizat pe o perioadă de cinci ani, care colectează informaţii în legătură cu formarea la nivelul întreprinderii, şi Sondajul privind educaţia adulţilor (AES), realizat pe o perioadă de cinci ani, care oferă informaţii referitoare la tendinţele de învăţare ale adulţilor.

A două grupă include surse generale de informare, cum ar fi Sondajul privind forţa de muncă (LFS) şi Sondajul comunitar privind venitul şi condiţiile de viaţă (SILC). Există, de asemenea, alte surse specifice (sondaje privind utilizarea TIC în gospodării şi în întreprinderi).

Dobândirea unor date comparabile pe plan internaţional prezintă interes la nivel naţional. În consecinţă, diferite state îşi echipează mai bine infrastructurile statistice pentru a produce informaţii privind şcolile şi studenţii a căror activitate este monitorizată de către UE.

Date produse în afara SSE

SSE nu poate asigura infrastructura statistică completă necesară pentru cadrul de indicatori şi repere. Eurydice şi Cedefop, în cooperare cu Eurostat, sunt responsabile cu furnizarea datelor şi a indicatorilor de context care susţin acest cadru.

În plus, Comisia poate decide să prezinte ea însăşi propriile proceduri pentru a crea instrumente de colectare a datelor, cum ar fi de pildă în domeniul cunoştinţelor lingvistice. Comisia a pregătit, de asemenea, o recomandare privind crearea unui instrument de sondaj în domeniul abilităţilor de dobândire a cunoştinţelor, iar un sondaj-pilot transnaţional a fost prevăzut pentru anul 2007.

Comisia cooperează totodată cu organizaţii internaţionale cum ar fi OCDE, care produc proprii indicatori, precum şi cu statele membre.

CONTEXT

În 2002, şefii de stat şi de guvern au convenit să facă din sistemele europene de educaţie şi de formare profesională o referinţă mondială în materie de calitate, până în 2010. Miniştrii educaţiei au adoptat obiective comune pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi formare profesională, ca parte a strategiei de la Lisabona. Programul de lucru Educaţie şi Formare Profesională 2010 a fost redactat astfel încât să se atingă aceste obiective.

Cadrul coerent de indicatori şi repere vizat de această comunicare va face posibilă evaluarea progreselor înregistrate. Actualul cadru îl înlocuieşte pe cel stabilit pentru perioada 2004-2006, faţă de care este simplificat. Într-adevăr, cadrul pentru perioada 2004-2006 conţinea 29 de indicatori şi cinci repere menite să măsoare progresele în atingerea celor 13 obiective stabilite pentru acea perioadă.

ACTE CONEXE

Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru european de referinţă pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională [Jurnalul Oficial C 155 din 8.7.2009].

Regulamentul (CE) nr. 452/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2008 privind producerea şi dezvoltarea de statistici în materie de educaţie şi învăţare continuă [Jurnalul Oficial C 145 din 4.6.2008].

Comunicare a Comisiei către Consiliu şi către Parlamentul European din 3 august 2007 – „Îmbunătăţirea calităţii formării profesorilor” [COM(2007) 392 – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competenţele cheie pentru învăţarea continuă [Jurnalul Oficial L 394 din 30.12.2006].

Comunicare a Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European din 8 septembrie 2006 – „Eficienţă şi echitate în sistemele europene de educaţie şi formare profesională” [COM(2006) 481 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor din 20 octombrie 2005 – „Valori europene în lumea globalizată – Contribuţie a Comisiei la reuniunea şefilor de stat şi de guvern din octombrie” [COM(2005) 525 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Comunicare a Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor din 12 octombrie 2005 – „Mai multă cercetare şi inovaţie – Să investim pentru creştere şi locuri de muncă: O abordare comună” [COM(2005) 488 final – Jurnalul Oficial C 49 din 28.2.2006].

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu din 1 august 2005 – „Indicatorul european al competenţelor lingvistice” [COM(2005) 356 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu din 25 mai 2005 privind independenţa, integritatea şi responsabilitatea autorităţilor statistice naţionale şi comunitare COM(2005) 217 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Comunicare a Comisiei din 20 aprilie 2005 – „Mobilizarea capitalului intelectual al Europei: să permitem universităţilor să contribuie din plin la strategia de la Lisabona” [COM(2005) final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Comunicare a Comisiei din 10 ianuarie 2003 – „Să investim eficient în educaţie şi formare profesională: un imperativ pentru Europa” [COM(2002) 779 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Comunicare a Comisiei din 20 noiembrie 2002 – „Criterii de referinţă europene în educaţie şi formare profesională: acţiuni întreprinse în urma Consiliului European de la Lisabona” [COM(2002) 629 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Council Resolution of 27 June 2002 on lifelong learning [Official Journal C 163 of 9.7.2002] (Rezoluţia Consiliului din 27 iunie 2002 privind învăţarea continuă).

Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 12 februarie 2001 privind cooperarea europeană în materie de evaluare calitativă a educaţiei şcolare [Jurnalul Oficial L 60 din 1.3.2001].

Ultima actualizare: 16.08.2010
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii