RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Procesul de la Bologna: crearea Spaţiului european al învăţământului superior

Procesul de la Bologna îşi propune, printre altele, să faciliteze convergenţa diverselor sisteme de învăţământ superior spre sisteme mai transparente, bazate pe trei cicluri: licenţă – masterat – doctorat.

ACT

Declaraţia de la Bologna (EN ) din 19 iunie 1999 – Declaraţia comună a miniştrilor europeni ai educaţiei [Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Declaraţia de la Bologna a iniţiat procesul de la Bologna. Acesta este menit să introducă un sistem de titluri academice care să poată fi uşor recunoscute şi comparate, să promoveze mobilitatea studenţilor, profesorilor şi cercetărilor, să asigure o înaltă calitate a predării şi să integreze dimensiunea europeană în învăţământul superior.

Asigurarea comparabilităţii titlurilor academice şi promovarea mobilităţii

Declaraţia de la Bologna este articulată în jurul a şase acţiuni referitoare la:

  • un sistem de titluri academice care să poată fi uşor recunoscute şi comparate, care include introducerea unei anexe comune la diplomă, în vederea îmbunătăţirii transparenţei;
  • un sistem bazat, în esenţă, pe două cicluri: un prim ciclu orientat spre piaţa muncii şi cu durata de cel puţin trei ani şi un al doilea ciclu (masterat) condiţionat de finalizarea primului ciclu;
  • un sistem de credite acumulabile şi transferabile similar sistemului ECTS utilizat în cadrul schimburilor Erasmus;
  • mobilitatea studenţilor, a profesorilor şi a cercetătorilor: eliminarea tuturor obstacolelor din calea liberei circulaţii;
  • cooperarea în asigurarea calităţii;
  • dimensiunea europeană în învăţământul superior: creşterea numărului de module, de materii şi de domenii de studiu cu un conţinut, o orientare şi o organizare care să integreze dimensiunea europeană.

Reforma sistemelor de învăţământ superior din Europa

Declaraţia de la Bologna este un angajament voluntar luat de fiecare ţară semnatară pentru a-şi reforma sistemul de învăţământ; această reformă nu este impusă guvernelor naţionale sau universităţilor. În ceea ce priveşte statele membre ale Uniunii Europene (UE), articolul 165 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că „Uniunea contribuie la dezvoltarea unei educaţii de calitate, prin încurajarea cooperării dintre statele membre şi, în cazul în care este necesar, prin sprijinirea şi completarea acţiunii acestora”.

Totuşi, statele membre rămân pe deplin responsabile de conţinutul învăţământului şi de organizarea sistemului educaţional, precum şi de diversitatea lor culturală şi lingvistică. Acţiunea Uniunii urmăreşte:

  • să dezvolte dimensiunea europeană a educaţiei, în special prin învăţarea şi răspândirea limbilor statelor membre;
  • să favorizeze mobilitatea studenţilor şi a profesorilor, inclusiv prin încurajarea recunoaşterii universitare a diplomelor şi a perioadelor de studiu;
  • să promoveze cooperarea dintre instituţiile de învăţământ;
  • să dezvolte schimbul de informaţii şi de experienţă privind problemele comune ale sistemelor educaţionale din statele membre;

Comunicatul de la Praga (EN ) din 19 mai 2001 – Spre Spaţiul european al învăţământului superior

Comunicatul de la Praga a adăugat procesului de la Bologna următoarele acţiuni:

  • învăţarea pe tot parcursul vieţii, un element esenţial al Spaţiului european al învăţământului superior (SEIS) în vederea creşterii competitivităţii economice;
  • implicarea instituţiilor de învăţământ superior şi a studenţilor; miniştrii au subliniat importanţa implicării universităţilor, a altor instituţii de învăţământ superior şi a studenţilor pentru a crea un SEIS constructiv;
  • promovarea atractivităţii SEIS printre studenţii din Europa şi din alte părţi ale lumii.

Comunicatul de la Berlin (EN ) din 19 septembrie 2003 – Realizarea Spaţiului european al învăţământului superior

Cu ocazia conferinţei de la Berlin din 2003, miniştrii responsabili cu învăţământul superior au adoptat un comunicat care integrează studiile doctorale şi sinergiile între SEIS şi Spaţiul european de cercetare (SEC) în procesul de la Bologna. Miniştrii au subliniat importanţa cercetării, formării în domeniul cercetării şi promovării cercetării interdisciplinare pentru a menţine şi a îmbunătăţi calitatea învăţământului superior şi pentru a consolida competitivitatea acestuia. Aceştia au îndemnat la o mai mare mobilitate la nivel doctoral şi postdoctoral şi au încurajat instituţiile vizate să îşi întărească cooperarea în domeniul studiilor doctorale şi al formării tinerilor cercetători.

Comunicatul de la Bergen (EN ) din 19-20 mai 2005 – Spaţiul european al învăţământului superior – atingerea obiectivelor

Comunicatul de la Bergen a remarcat realizarea unor progrese semnificative în atingerea obiectivelor procesului de la Bologna. Miniştrii şi-au propus ca până în 2007 să facă progrese în următoarele domenii:

  • implementarea referinţelor şi a orientărilor pentru asigurarea calităţii, astfel cum s-a propus în raportul ENQA (Asociaţia europeană pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior);
  • introducerea unor cadre naţionale de calificări;
  • acordarea şi recunoaşterea diplomelor comune, inclusiv la nivel doctoral;
  • crearea de oportunităţi pentru trasee flexibile de formare în învăţământul superior, inclusiv dispoziţii pentru validarea experienţei dobândite.

Comunicatul de la Londra (EN ) din 18 mai 2007 – Spre Spaţiul european al învăţământului superior: răspunsul la provocările unei lumi globalizate

În perioada 2005-2007, s-au înregistrat progrese generale importante în ceea ce priveşte SEIS. Cu toate acestea, au rămas numeroase provocări. Acţiunile urmau să se concentreze pe:

  • promovarea mobilităţii studenţilor şi a personalului, precum şi pe elaborarea de măsuri destinate evaluării acestei mobilităţi;
  • evaluarea eficacităţii strategiilor naţionale care vizează dimensiunea socială a învăţământului;
  • elaborarea de indicatori şi date pentru măsurarea progreselor în ceea ce priveşte mobilitatea şi dimensiunea socială;
  • examinarea modului în care se poate îmbunătăţi inserţia profesională, cu raportare la sistemul de titluri academice bazat pe trei cicluri şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii;
  • îmbunătăţirea diseminării informaţiilor privind SEIS şi recunoaşterea sa în întreaga lume;
  • continuarea evaluării progreselor privind SEIS şi elaborarea unei metode de analiză calitativă în acest sens.

Comunicatul de la Leuven/Louvain-la-Neuve (EN ) din 28-29 aprilie 2009 – Procesul de la Bologna 2020 – Spaţiul european al învăţământului superior în noul deceniu

Comunicatul constată realizarea de progrese în ceea ce priveşte procesul de la Bologna şi faptul că Spaţiul european al învăţământului superior s-a dezvoltat pozitiv de la Declaraţia de la Bologna din 1999. Totuşi, anumite obiective trebuie încă să fie concretizate pe deplin şi să fie aplicate în mod adecvat la nivel european, naţional şi instituţional. Prin urmare, comunicatul a arătat că procesul de la Bologna va continua şi după 2010, stabilind următoarele priorităţi pentru noul deceniu:

  • garantarea egalităţii de şanse pentru accesul la un învăţământ de calitate – extinderea participării la învăţământul superior; în special, studenţilor care provin din grupuri slab reprezentate ar trebui să li se ofere condiţiile necesare pentru a putea participa la acesta;
  • creşterea participării la învăţarea pe tot parcursul vieţii – trebuie să se asigure accesibilitatea, calitatea şi transparenţa informaţiilor referitoare la învăţarea pe tot parcursul vieţii. Politicile conexe ar trebui să fie implementate în paralel cu cadrele naţionale de calificări şi prin parteneriate solide între toate părţile implicate;
  • promovarea capacităţii de inserţie profesională – părţile implicate ar trebui să coopereze pentru a îmbunătăţi calificările iniţiale şi pentru a reînnoi o forţă de muncă calificată, precum şi pentru a îmbunătăţi oferta, accesibilitatea şi calitatea consilierii cu privire la cariere şi ocuparea forţei de muncă. În plus, ar trebui să se încurajeze în continuare stagiile practice incluse în programele de studiu şi formarea la locul de muncă;
  • definirea unor rezultate ale învăţării şi a unor misiuni de predare centrate pe studenţi – aceasta ar trebui să includă elaborarea unor puncte de referinţă internaţionale pentru diversele materii şi îmbunătăţirea calităţii didactice a programelor de studiu;
  • asocierea învăţământului cu cercetarea şi inovarea – ar trebui să se îmbunătăţească dobândirea de competenţe de cercetare, cercetarea ar trebui să fie mai bine integrată în cadrul programelor doctorale şi ar trebui să se promoveze atractivitatea perspectivelor profesionale ale cercetătorilor aflaţi la început de carieră;
  • deschiderea instituţiilor de învăţământ superior spre scena internaţională – instituţiile de învăţământ europene ar trebui să îşi internaţionalizeze mai mult activităţile şi să colaboreze la scară mondială;
  • creşterea oportunităţilor de mobilitate şi a calităţii mobilităţii – până în 2020, 20 % dintre absolvenţi trebuie să fi petrecut o perioadă de studiu sau de formare în străinătate;
  • îmbunătăţirea colectării datelor – ar trebui să se colecteze date pentru a monitoriza şi evalua progresele în vederea realizării obiectivelor procesului de la Bologna;
  • crearea unor instrumente multidimensionale de asigurare a transparenţei – pentru a obţine informaţii detaliate cu privire la instituţiile de învăţământ superior şi programele acestora, ar trebui să se creeze instrumente de asigurare a transparenţei, cu contribuţia părţilor implicate. Aceste instrumente ar trebui să se bazeze pe date comparabile şi indicatori specifici şi să integreze asigurarea calităţii şi recunoaşterea principiilor procesului de la Bologna;
  • garantarea finanţării – ar trebui să se identifice soluţii noi şi diverse de finanţare, în completarea finanţării publice.

Declaraţia de la Budapesta-Viena (EN ) din 12 martie 2010 privind Spaţiul european al învăţământului superior

Această declaraţie a marcat sfârşitul primului deceniu al procesului de la Bologna şi a lansat în mod oficial Spaţiul european al învăţământului superior (SEIS), astfel cum a fost acesta prevăzut în Declaraţia de la Bologna din 1999. Cu ocazia declaraţiei, miniştrii:

  • au salutat prezenţa Kazahstanului ca a 47-a ţară participantă la Spaţiul european al învăţământului superior;
  • au subliniat natura specifică a procesului de la Bologna, şi anume un parteneriat unic între autorităţile publice, instituţiile de învăţământ superior, studenţi şi personal, alături de angajatori, agenţiile de asigurare a calităţii, organizaţiile internaţionale şi instituţiile europene;
  • au subliniat că procesul de la Bologna şi Spaţiul european al învăţământului superior care a rezultat din acesta sunt exemple fără precedent de cooperare regională şi transfrontalieră în domeniul învăţământului superior şi că au trezit un interes semnificativ în alte părţi ale lumii, ceea ce a făcut ca învăţământul superior european să fie mai vizibil pe scena internaţională. Miniştrii au declarat, de asemenea, că îşi propun să intensifice dialogul şi cooperarea în materie de politici cu partenerii din întreaga lume;
  • au recunoscut concluziile diferitelor rapoarte care au indicat că unele linii de acţiune ale procesului de la Bologna au fost implementate în diverse proporţii şi că recentele proteste din unele ţări au arătat că obiectivele şi reformele nu au fost aplicate şi explicate în mod corespunzător. Miniştrii au promis că vor asculta vocile critice venite din partea personalului şi a studenţilor;
  • şi-au reiterat angajamentul pentru implementarea integrală şi adecvată a obiectivelor convenite şi a agendei pentru următorul deceniu stabilite prin Comunicatul de la Leuven/Louvain-la-Neuve.

De asemenea, miniştrii au evidenţiat următoarele aspecte:

  • libertatea academică, autonomia şi responsabilitatea instituţiilor de învăţământ superior ca principii ale Spaţiului european al învăţământului superior;
  • rolul-cheie al comunităţii academice – directori ai instituţiilor, profesori, cercetători, personalul administrativ şi studenţi – în a face ca Spaţiul european al învăţământului superior să devină o realitate;
  • învăţământul superior ca responsabilitate publică: instituţiile de învăţământ superior ar trebui să beneficieze de resursele necesare într-un cadru stabilit şi supervizat de autorităţile publice;
  • necesitatea intensificării eforturilor care vizează dimensiunea socială, pentru a garanta egalitatea de şanse în privinţa accesului la un învăţământ de calitate, acordând o atenţie deosebită grupurilor slab reprezentate.

Miniştrii responsabili cu învăţământul superior au convenit asupra următoarei reuniuni, care va avea loc la Bucureşti în perioada 26-27 aprilie 2012.

Context

La 18 septembrie 1988, pentru a marca 900 de ani de la crearea Universităţii din Bologna, rectorii de universităţi au semnat Magna Charta Universitatum (EN ). Aceştia au apreciat că „la acest sfârşit de mileniu, viitorul omenirii depinde, în mare măsură, de dezvoltarea culturală, ştiinţifică şi tehnică”. Universităţile conturează aceste cunoştinţe.

Cu ocazia aniversării a 800 de ani de la crearea Universităţii din Paris, miniştrii responsabili cu învăţământul superior din Germania, Franţa, Italia şi Regatul Unit au adoptat Declaraţia de la Sorbona (EN ) din 25 mai 1998. Această declaraţie şi-a propus să armonizeze arhitectura sistemului european de învăţământ superior. Miniştrii au subliniat că „Europa pe care o construim nu este doar o Europă a monedei euro, a băncilor şi a economiei, ci aceasta trebuie să fie şi o Europă a cunoaşterii”.

Declaraţia de la Bologna din 19 iunie 1999 a fost semnată de 30 de ţări europene, inclusiv de cele 15 state membre ale UE la acea vreme (Austria, Belgia, Germania, Danemarca, Grecia, Spania, Finlanda, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Ţările de Jos, Portugalia, Suedia, Regatul Unit), precum şi de cele 10 ţări care au aderat la UE la 1 mai 2004 (Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia). Islanda, Norvegia şi Confederaţia Elveţiană sunt, de asemenea, semnatare ale declaraţiei, alături de Bulgaria şi România, care au devenit membre ale UE la 1 ianuarie 2007. Kazahstanul s-a alăturat procesului de la Bologna în martie 2010.

În prezent, 47 de ţări participă la procesul de la Bologna după ce au îndeplinit condiţiile şi procedurile de aderare (EN ). Ţările care au aderat la Convenţia culturală europeană (EN) (FR) semnată la 19 decembrie 1954 sub egida Consiliului Europei sunt eligibile pentru a deveni membre ale SEIS, cu condiţia să îşi declare intenţia de a integra obiectivele procesului de la Bologna în propriile lor sisteme de învăţământ superior. Cererile de aderare trebuie să includă informaţii referitoare la modul în care vor implementa aceste principii şi obiective.

Procesul de la Bologna este în concordanţă cu obiectivele programelor Educaţie şi formare profesională 2020 şi Europa 2020.

Ultima actualizare: 09.04.2010

Consultaţi şi

  • Paginile de internet ale Direcţiei Generale Educaţie şi Cultură dedicate procesului de la Bologna (EN) şi învăţământului superior în Europa (DE) (EN) (FR)
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii