RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Banca Centrală Europeană (BCE)

Banca Centrală Europeană (BCE) a fost creată la 1 iunie 1998. Aceasta are personalitate juridică şi se bucură de o independenţă totală faţă de instituţiile naţionale şi europene. BCE asigură buna funcţionare a uniunii economice şi monetare prin gestionarea Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC). Misiunea sa principală este de a menţine stabilitatea preţurilor şi de a defini politica monetară a Uniunii Europene.

ACT

Protocolul privind statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene [Jurnalul Oficial C 83 din 30.3.2010].

SINTEZĂ

Protocolul stabileşte responsabilităţile organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene (BCE), care gestionează Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC). De asemenea, protocolul explică obiectivele şi misiunile SEBC. Protocolul a fost anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care reprezintă temeiul juridic al BCE şi al SEBC.

Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC)

SEBC este compus din Banca Centrală Europeană şi din băncile centrale naţionale ale statelor membre. Obiectivul său principal este de a menţine stabilitatea preţurilor în cadrul UE. În acest scop, misiunile SEBC constau în:

  • definirea şi aplicarea politicii monetare a Uniunii;
  • desfăşurarea operaţiunilor de schimb valutar între euro şi monedele naţionale;
  • deţinerea şi administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;
  • promovarea bunei funcţionări a sistemului de plăţi.

SEBC este condus de organele de decizie ale BCE. Astfel, BCE asigură prin activităţile sale îndeplinirea misiunilor SEBC. Băncile centrale naţionale ale statelor membre sunt, de asemenea, parte integrantă a SEBC. Acestea acţionează în conformitate cu orientările şi instrucţiunile BCE.

Trebuie reamintit că SEBC regrupează BCE şi băncile centrale ale tuturor statelor membre, indiferent dacă acestea au adoptat sau nu moneda euro. În schimb, protocolul face, de asemenea, referire la Eurosistem, care regrupează BCE şi numai băncile centrale ale statelor membre care au adoptat moneda euro. Eurosistemul are, astfel, ca misiune definirea şi gestionarea politicii monetare a zonei euro.

Banca Centrală Europeană (BCE)

BCE este condusă de trei organe de decizie:

  • Consiliul guvernatorilor: Consiliul guvernatorilor este compus din membrii Comitetului executiv şi din guvernatorii băncilor centrale ale statelor membre care au adoptat moneda euro. Consiliul guvernatorilor este principalul organ de decizie al BCE. Acesta este responsabil cu adoptarea orientărilor şi a deciziilor necesare pentru îndeplinirea misiunilor BCE. Principala sa responsabilitate este legată îndeosebi de definirea politicii monetare a zonei euro. În acest scop, Consiliul guvernatorilor poate, de exemplu, să fixeze rata dobânzii la care băncile comerciale pot obţine monedă din partea băncilor centrale respective.
  • Comitetul executiv: Comitetul executiv este format din preşedintele şi vicepreşedintele BCE, precum şi alţi patru membri. Membrii Comitetului executiv sunt numiţi de Consiliul European. Comitetul executiv pune în aplicare politica monetară definită de Consiliul guvernatorilor. În acest sens, Comitetul executiv oferă instrucţiunile necesare băncilor centrale naţionale. De asemenea, acesta pregăteşte reuniunile Consiliului guvernatorilor şi se ocupă de administrarea curentă a BCE.
  • Consiliul general: Consiliul general este format din preşedintele şi vicepreşedintele BCE, precum şi din guvernatorii băncilor centrale ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Astfel, Consiliul general reuneşte guvernatorii băncilor centrale ale statelor membre care au adoptat moneda euro, precum şi ale statelor membre care nu au adoptat încă moneda euro. Consiliul general este considerat al treilea organ de decizie ale BCE, deşi puterea sa decizională este redusă. Misiunea sa este, în special, de a contribui la funcţiile consultative ale BCE. Aceasta este responsabil şi cu colectarea informaţiilor statistice, cu întocmirea rapoartelor de activitate ale BCE etc.

Competenţele BCE

Sarcina principală a BCE este de a asigura îndeplinirea misiunilor SEBC. Aceasta acţionează împreună cu băncile centrale naţionale ale statelor membre. Totuşi, BCE este cea care decide condiţiile în care băncile centrale naţionale sunt autorizate să intervină.

Astfel, în cadrul SEBC, funcţiile monetare ale BCE şi ale băncilor centrale naţionale cuprind, în special:

  • emisiunea de bancnote şi monede: BCE este unica abilitată să autorizeze emisiunea de bancnote în zona euro. Statele membre pot emite monede, dar BCE trebuie să autorizeze în prealabil cantitatea emisiunii;
  • deschiderea de conturi la BCE şi la băncile centrale naţionale pentru instituţiile de credit, organismele publice şi alţi participanţi de pe piaţă;
  • operaţiunile de piaţă monetară, şi anume operaţiunile prin care BCE sau băncile centrale naţionale intervin pe pieţele financiare, de exemplu prin angajarea sau acordarea de împrumuturi de creanţe;
  • operaţiunile de creditare cu instituţiile de credit şi cu alţi participanţi de pe piaţă;
  • BCE poate impune instituţiilor stabilite în statele membre constituirea unor rezerve obligatorii la BCE sau la băncile centrale naţionale;
  • adoptarea de reglementări pentru a îmbunătăţi eficienţa şi soliditatea sistemelor de compensare şi de plăţi;
  • relaţiile internaţionale cu băncile centrale şi cu instituţiile de credit din ţările terţe, precum şi cu organizaţiile internaţionale.

Dispoziţii financiare şi dispoziţii generale

Protocolul prevede o serie de dispoziţii financiare referitoare la SEBC. Acestea includ, de exemplu, dispoziţiile privind conturile financiare, auditurile, capitalul BCE, grila de repartiţie pentru subscrierea capitalului, transferul activelor din rezervele valutare la BCE etc.

BCE este abilitată să adopte regulamente (direct aplicabile în toate statele membre) sau decizii (obligatorii pentru destinatar) necesare îndeplinirii misiunilor definite de protocol. De asemenea, aceasta poate emite recomandări şi avize (fără valoare juridică obligatorie).

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) asigură controlul jurisdicţional al actelor sau omisiunilor BCE. La nivel naţional, instanţele statelor membre sunt competente să hotărască cu privire la litigiile între BCE şi creditorii sau debitorii acesteia sau orice altă persoană, cu excepţia situaţiilor în care competenţa a fost atribuită CJUE. BCE se supune regimului răspunderii prevăzut la articolul 340 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. În sfârşit, BCE se bucură pe teritoriul statelor membre de privilegiile şi imunităţile necesare îndeplinirii misiunilor sale, în condiţiile stabilite de Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene.

Sediul BCE a fost stabilit de comun acord de către şefii de stat şi de guvern ai statelor membre la Frankfurt (Germania).

REFERINŢE

ActIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial

Protocolul nr. 4 privind statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene

-

-

JO C 83 din 30.3.2010

Această fişă de sinteză are doar un caracter informativ şi nu urmăreşte să interpreteze sau să înlocuiască documentul de referinţă, care rămâne singurul temei juridic.

Ultima actualizare: 07.01.2011

Consultaţi şi

Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii