RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Mecanismul cursului de schimb (MCS II) între moneda euro şi monedele naţionale participante

Acest acord instituie un mecanism al cursului de schimb care înlocuieşte vechiul sistem monetar european (SME) devenit caduc odată cu introducerea monedei euro. Obiectivul MCS II este să menţină stabilitatea cursului de schimb între moneda euro şi monedele naţionale care participă la mecanism, pentru a evita fluctuaţii importante ale cursului de schimb în cadrul pieţei interne. Pentru a asigura claritatea şi transparenţa, acordul din 16 martie 2006 înlocuieşte acordul precedent încheiat în septembrie 1998, care a fost modificat de mai multe ori din motive tehnice.

Act

Acord din 16 martie 2006 între Banca Centrală Europeană (BCE) (EN) şi băncile centrale naţionale ale statelor membre din afara zonei euro de stabilire a procedurilor de funcţionare a mecanismului cursului de schimb în etapa a treia a Uniunii economice şi monetare (UEM) [A se vedea actele de modificare].

Sinteză

Pentru a asigura fluxurile comerciale între statele membre, piaţa unică nu trebuie să fie periclitată prin neconcordanţe între cursurile de schimb reale sau prin fluctuaţii excesive ale cursurilor de schimb nominale dintre euro şi celelalte monede ale Uniunii Europene (UE). Acordul are drept obiectiv asigurarea unui mediu economic stabil prin instituirea unui mecanism al cursului de schimb (MCS II) între euro şi monedele naţionale care participă la acesta. Participarea la MCS II este facultativă în cazul statelor membre care nu fac parte din zona euro. Este de aşteptat ca statele membre care fac obiectul unei derogări să participe la mecanism. MCS II garantează că statele membre care participă la mecanism îşi orientează politicile înspre stabilitate şi convergenţă, sprijinindu-şi eforturile în vederea adoptării monedei euro.

Stabilirea unui curs central şi a intervalelor de intervenţie

Se stabileşte un curs central faţă de euro pentru monedele fiecărui stat membru participant care nu face parte din zona euro. Există un interval standard de fluctuaţie de ± 15 % faţă de cursurile centrale. Părţile la acordul comun privind cursurile centrale, inclusiv Banca Centrală Europeană (BCE), au dreptul să iniţieze o procedură confidenţială pentru a reexamina cursurile centrale.

Deciziile sunt adoptate de comun acord de către miniştrii statelor membre care participă la zona euro, BCE şi miniştrii şi guvernatorii băncilor centrale ale statelor membre care nu iau parte la zona euro dar participă la noul mecanism, în conformitate cu o procedură comună care asociază Comisia, şi după consultarea Comitetului economic şi financiar.

Acordul prevede în principiu intervenţii în euro şi în monedele naţionale ale statelor membre care participă la MCS II. BCE şi banca sau băncile centrale naţionale interesate se informează reciproc cu privire la toate intervenţiile de pe piaţa valutară. Sunt vizate intervenţiile la limitele intervalului sau intervenţiile coordonate în interiorul intervalului:

  • Intervenţiile la limitele intervalului. În principiu, aceste intervenţii sunt automate şi nelimitate. BCE şi BCN participante din afara zonei euro pot însă să suspende intervenţiile automate dacă acestea intră în conflict cu obiectivul lor principal, acela de menţinere a stabilităţii preţurilor;
  • Intervenţiile coordonate în interiorul intervalului. BCE şi BCN participante din afara zonei euro pot conveni asupra intervenţiilor coordonate în interiorul intervalului.

Trebuie obţinut acordul prealabil al BCN care a emis moneda de intervenţie alta decât moneda euro atunci când o altă bancă centrală din SEBC (Sistemul European al Băncilor Centrale) utilizează această monedă în cantităţi care depăşesc limitele stabilite de comun acord.

O BCN din afara zonei euro, care utilizează această monedă în cantităţi superioare limitelor stabilite, trebuie să informeze imediat BCE cu privire la acest lucru.

Instituţia bancară care efectuează o operaţiune alta decât intervenţia, implicând cel puţin o monedă din afara zonei euro sau moneda euro, şi care depăşeşte limitele stabilite, trebuie să informeze în prealabil banca sau băncile centrale vizate.

Intervenţii: facilitarea finanţării pe termen foarte scurt

În scopul efectuării intervenţiilor în moneda euro sau în monedele participante din afara zonei euro, BCE şi BCN îşi deschid reciproc facilităţi de credit pe termen foarte scurt. Este vorba despre finanţări ale intervenţiilor la limitele intervalului sau în interiorul intervalului:

  • Finanţarea intervenţiilor la limitele intervalului. Finanţarea pe termen foarte scurt este, în principiu, disponibilă în mod automat şi fără limitări de valoare pentru finanţarea intervenţiei în monedele participante la limitele intervalului. BCE şi BCN participante din afara zonei euro pot să suspende finanţarea automată dacă aceasta intră în conflict cu obiectivul vizând menţinerea stabilităţii preţurilor;
  • Finanţarea intervenţiilor în interiorul intervalului. Facilitatea de finanţare pe termen foarte scurt poate fi pusă la dispoziţie pentru finanţarea intervenţiilor în interiorul intervalului, cu acordul băncii centrale care emite moneda de intervenţie. În plus, trebuie respectate următoarele condiţii: valoarea nu trebuie să depăşească plafonul prevăzut în anexa II la acord, iar banca centrală debitoare trebuie să îşi utilizeze în mod adecvat rezervele valutare înainte de a recurge la această facilitate.

Scadenţa iniţială a unei operaţiuni de finanţare pe termen foarte scurt este de trei luni. Aceasta poate fi reînnoită automat o dată, pentru o perioadă de maximum trei luni, dar în niciun moment valoarea totală a îndatorării nu trebuie să depăşească plafonul prevăzut în anexa II pentru banca centrală debitoare. Orice datorie care depăşeşte plafonul prevăzut poate fi reînnoită pentru o perioadă de trei luni, cu acordul băncii centrale creditoare. Orice datorie care a fost deja reînnoită o dată în mod automat pentru o perioadă de trei luni poate fi reînnoită a doua oară pentru alte trei luni cu acordul băncii centrale creditoare. Operaţiunile iau forma unor vânzări şi cumpărări la vedere ale monedelor participante, care dau naştere unor creanţe şi obligaţii aferente.

Intensificarea cooperării

La iniţiativa unui stat membru participant din afara zonei euro, este posibilă intensificarea cooperării în privinţa cursului de schimb. Se pot stabili, la solicitarea statului membru în cauză, intervale de fluctuaţie mai înguste decât cele standard, definite printr-un acord formal şi susţinute, în principiu, prin intervenţii şi finanţări automate.

Supravegherea modului de funcţionare a sistemului

Consiliul General al BCE supervizează funcţionarea MCS II şi asigură coordonarea politicilor monetare şi a politicilor privind cursul de schimb, precum şi gestionarea mecanismelor de intervenţie şi de finanţare prevăzute de acest acord.

Acordul prevede intensificarea cooperării în privinţa cursului de schimb între BCN participante din afara zonei euro şi BCE. BCN din afara zonei euro care nu participă la MCS II cooperează cu BCE şi cu BCN participante din afara zonei euro în cadrul unor consultări şi/sau al altor schimburi de informaţii.

Modificări ale acordului

Acest acord trebuie modificat de fiecare dată când o nouă bancă centrală naţională devine parte a acordului privind MCS II. Acordul se modifică, de asemenea, de fiecare dată când o bancă centrală naţională se retrage din acord, în special atunci când statul membru al acesteia adoptă euro ca monedă unică.

Acordul a fost astfel modificat pentru a se ţine cont de aderarea la zona euro a Sloveniei, Ciprului şi Maltei, a Slovacieişi a Estoniei, precum şi de intrarea României şi a Bulgariei în UE.

Referinţe

ActIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial

Acord din 16 martie 2006

1.4.2006

-

JO C 73 din 25.3.2006

Acte de modificareIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial

Acord din 21 decembrie 2006

1.1.2007

-

JO C 14 din 20.1.2007

Acord din 14 decembrie 2007

1.1.2008

-

JO C 319 din 29.12.2007

Acord din 8 decembrie 2008

1.1.2009

-

JO C 16 din 22.1.2009

Acord din 13 decembrie 2010

1.1.2011

-

JO C 5 din 8.1.2011

Ultima actualizare: 19.09.2011
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii