RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Preţul produselor oferite consumatorilor

Indicarea preţului de vânzare şi a preţului unitar este obligatorie pentru toate produsele oferite de către comercianţi consumatorilor cu scopul de a ameliora informarea consumatorilor şi de a facilita compararea preţurilor. Preţurile trebuie să fie clare, uşor de identificat şi lizibile.

ACT

Directiva 98/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 1988 privind protecţia consumatorului prin indicarea preţurilor produselor oferite consumatorilor.

SINTEZĂ

Preţul de vânzare şi preţul unitar trebuie să fie indicate pentru toate produsele oferite de comercianţi consumatorilor în mod clar, uşor de identificat şi lizibil. În sensul directivei, „clar” înseamnă preţul final, inclusiv TVA şi alte taxe.

Nu este nevoie să se indice preţul unitar, dacă acesta este identic cu preţul de vânzare.

Statele membre pot totuşi să decidă să nu aplice această regulă în cazul:

  • produselor furnizate în decursul prestării unui serviciu;
  • vânzărilor la licitaţie şi vânzărilor de obiecte de artă şi antichităţi.

Pentru produsele vândute în vrac trebuie indicat doar preţul unitar.

Orice reclamă care menţionează preţul de vânzare trebuie să indice şi preţul unitar.

Statele membre pot:

  • să renunţe la obligaţia de a indica preţul unitar al produselor pentru care respectiva indicare nu ar fi utilă sau ar putea crea confuzie;
  • să stabilească o listă de produse nealimentare pentru care obligativitatea indicării preţului unitar rămâne în vigoare.

Directiva prevede o perioadă de tranziţie în care micile întreprinderi de desfacere cu amănuntul nu sunt supuse obligaţiei de a indica preţul unitar al produselor care nu sunt vândute în vrac.

Statele membre:

  • iau măsurile corespunzătoare pentru informarea persoanelor interesate în legătură cu transpunerea acestei legislaţii;
  • stabilesc şi notifică regimul de sancţiuni aplicabile în caz de încălcare a dispoziţiilor naţionale de transpunere a prezentei directive.

Prezenta directivă abrogă Directivele 79/581/CEE (preţul produselor alimentare (DE) (EN) (ES) (FR)) şi 88/314/CEE (preţul produselor nealimentare) în vigoare la 18 martie 2000.

REFERINŢE

ActIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial
Directiva 98/6/CE [adoptare: codecizia COD/1995/0148]18.3.199818.3.2003JO L 80 din 18.3.1998

ACTE CONEXE

Communication from the Commission to the Council and the European Parliament on the implementation of Directive 1998/6/EC of the European Parliament and of the Council of 16 February 1998 on consumer protection in the indication of prices of products offered to consumers [COM(2006) 325 final - Not published in the Official Journal] (Comunicare a Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European privind aplicarea Directivei 98/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 1988 privind protecţia consumatorului prin indicarea preţurilor oferite consumatorilor [COM(2006) 325 final - Nepublicată în Jurnalul Oficial]).
Comunicarea indică, pe de o parte, că, în ciuda aplicării directivei doar în cazul bunurilor mobile, mai multe ţări au inclus şi serviciile: Belgia, Estonia, Republica Cehă, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Polonia, Portugalia, Slovenia şi Slovacia.
Pe de altă parte, ea confirmă că toate statele membre au scutit anumite categorii de bunuri sau liste de produse de obligaţia de a indica preţul unitar.
În plus, preţul unitar se aplică şi publicităţii. Neindicarea acestui preţ se consideră a fi publicitate înşelătoare şi este deci interzisă prin directiva privind practicile comerciale neloiale.

Publicitatea comparativă a preţurilor

Cauza C-356/04: Cerere având ca obiect pronunţarea unei hotărâri preliminare: Rechtbank van koophandel te Brussel – Belgia, 29 iulie 2004, în cazul Lidl Belgium GmbH & Co. KG împotriva Etablissementen Franz Colruyt NV [Jurnalul Oficial C 273 din 6.11.2004].
Această hotărâre concluzionează că o publicitate care compară nivelurile preţurilor din diferite supermarketuri extrapolându-le pe un eşantion este o publicitate înşelătoare şi, prin urmare, interzisă.

La 23 aprilie 1998, Comisia a prezentat o recomandare privind dubla afişare a preţurilor şi a altor sume monetare.

Ultima actualizare: 03.11.2006
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii