RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă

Legislaţia europeană protejează consumatorii şi persoanele care desfăşoară o activitate comercială, industrială, artizanală sau liberală împotriva publicităţii înşelătoare şi a consecinţelor sale defavorabile.

ACT

Directiva 2006/114/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind publicitatea înşelătoare şi comparativă (versiune codificată).

SINTEZĂ

Această directivă protejează comercianţii şi consumatorii împotriva publicităţii înşelătoare, care este asimilată unei practici comerciale neloiale. În acest context, directiva stabileşte totodată condiţiile în care poate fi autorizată publicitatea comparativă.

Publicitatea înşelătoare

Publicitatea care înşală sau poate înşela persoanele cărora li se adresează este interzisă. Caracterul înşelător al acesteia poate afecta comportamentul economic al consumatorilor şi al comercianţilor sau poate aduce un prejudiciu unui concurent.

Caracterul înşelător al publicităţii depinde de o serie de criterii:

  • caracteristicile bunurilor şi serviciilor (disponibilitatea, compoziţia sau natura, metoda de fabricaţie sau de prestare, originea etc.), rezultatele aşteptate ca urmare a utilizării acestora şi rezultatele controalelor de calitate efectuate;
  • preţul sau modul de calcul al acestuia;
  • condiţiile în care se distribuie bunurile sau se furnizează serviciile;
  • natura, atribuţiile şi drepturile persoanei care îşi face publicitate (identitate şi active, drepturi de proprietate industrială etc.)

Publicitatea comparativă

Publicitatea comparativă se referă la un concurent sau la bunuri şi servicii concurente, în mod explicit sau implicit.

Acest tip de publicitate este autorizat doar dacă nu este înşelător. Dacă îndeplineşte această condiţie, publicitatea comparativă poate fi un mijloc legitim de informare a consumatorilor cu privire la interesul lor. Astfel, comparaţiile trebuie în principal:

  • să se refere la bunuri sau servicii care răspund aceloraşi nevoi sau sunt destinate aceloraşi scopuri;
  • să compare produse care au aceeaşi denumire de origine;
  • să trateze cu obiectivitate caracteristici esenţiale, relevante, verificabile şi reprezentative ale acestor bunuri sau servicii, care pot include şi preţul;
  • să nu creeze confuzie între comercianţi, să nu discrediteze, să nu imite sau să nu profite de pe urma denumirilor sau a mărcilor comerciale concurente.

Căi de atac

Statele membre asigură că persoanele sau organizaţiile care au un interes legitim pot demara o acţiune în justiţie sau o acţiune administrativă împotriva publicităţii ilicite.

Astfel, tribunalele sau organele administrative ale statelor membre trebuie să poată:

  • să dispună încetarea difuzării unei publicităţi ilicite, chiar şi în lipsa dovezii unei pierderi, a unui prejudiciu real sau a unei neglijenţe intenţionate; sau
  • să interzică o publicitate ilicită care nu a fost încă difuzată.

Context

Această directivă abrogă Directiva 84/450/CEE şi reuneşte toate modificările care i-au fost aduse într-un singur act juridic.

REFERINŢE

ActIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial

Directiva 2006/114/CE

12.12.2007

-

JO L 376 din 27.12.2006

Ultima actualizare: 19.10.2011

Consultaţi şi

  • Site-ul Comisiei Europene, Direcţia Generală Sănătate şi Consumatori (DE) (EN) (FR)
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii