Prezentare generală
Capitala: București
Limba oficială în UE: româna
Stat membru al UE de la: 1 ianuarie 2007
Moneda: leul românesc (RON). România s-a angajat să adopte moneda euro de îndată ce îndeplinește condițiile necesare.
Spațiul Schengen: România se află în proces de aderare la spațiul Schengen.
Cifre: Suprafață – Populație – Produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, în standardul puterii de cumpărare (SPC)
Sistem politic
România este o republică semi-prezidențială cu un șef de guvern (primul ministru) și un șef de stat (președintele). Funcțiile executive sunt deținute atât de guvern, cât și de președinte. Țara este formată din 41 de județe, plus Municipiul București. Fiecare județ este administrat de un consiliu județean, responsabil cu afacerile locale, și de un prefect responsabil cu administrarea afacerilor naționale la nivel județean.
Comerț și economie
În 2020, cele mai importante sectoare ale economiei României erau: industria (21,7 %); comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturile, serviciile de cazare și alimentație publică (19,7 %) și administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (16,5 %).
74 % din exporturile României se efectuează în UE (Germania 23 %, Italia 11 % și Franța 7 %). În afara UE, 3 % din exporturi se realizează către Turcia și respectiv către Regatul Unit.
Importurile României provin în proporție de 74 % din celelalte state membre ale UE (Germania 21 %, Italia 9 % și Ungaria 7 %). Printre importurile din afara UE, se remarcă cele din China (6 %) și din Turcia (4 %).
România și Uniunea Europeană
Parlamentul European
Parlamentul European are 33 de membri din România. Aflați cine sunt acești deputați europeni.
Biroul de legătură al Parlamentului European în România
Consiliul UE
Miniștrii din statele membre se reunesc periodic în cadrul Consiliului UE pentru a adopta norme europene și pentru a coordona politici. În funcție de domeniul de politică abordat, diferiți reprezentanți ai guvernului român participă în mod regulat la reuniunile Consiliului.
Președinția Consiliului UE
Consiliul UE nu are un președinte permanent, așa cum au, de exemplu, Comisia sau Parlamentul. Lucrările sale sunt conduse de către țara care deține președinția Consiliului, iar aceasta se schimbă o dată la 6 luni.
Pe parcursul acestor 6 luni, miniștrii din guvernul țării respective prezidează reuniunile Consiliului și contribuie la stabilirea agendei acestora în toate domeniile de politică. De asemenea, ei au rolul de a facilita dialogul cu celelalte instituții ale UE.
Președinția Consiliului UE i-a revenit României în perioada:
ianuarie - iunie 2019
Actuala președinție a Consiliului UE
Comisia Europeană
Comisarul desemnat de România în cadrul Comisiei Europene este Adina-Ioana Vălean, care are ca portofoliu transporturile.
Comisia este reprezentată în fiecare țară a UE de către un birou local, numit „reprezentanță”.
Reprezentanța Comisiei în România
Comitetul Economic și Social European
România are 15 reprezentanți în Comitetul Economic și Social European. Acest organism reprezintă angajatorii, lucrătorii și alte grupuri de interese și este consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se obține o imagine mai clară a posibilelor modificări ale situației sociale și ale condițiilor de lucru în țările membre.
Comitetul European al Regiunilor
România are 15 reprezentanți în Comitetul European al Regiunilor, adunarea UE a reprezentanților locali și regionali. Acest organism consultativ este consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se garanta că legislația europeană ține cont de punctul de vedere al fiecărei regiuni din UE.
Reprezentanța permanentă pe lângă Uniunea Europeană
Comunicarea dintre România și instituțiile UE se desfășoară și prin reprezentanța permanentă din Bruxelles. Reprezentanța acționează ca o „ambasadă” a României - principala sa sarcină este de a se asigura că interesele și politicile țării sunt luate în calcul într-un mod cât mai eficient în UE.
Bugete și finanțare
Cu cât contribuie și cât primește România?
Contribuția financiară a fiecărei țări din UE la bugetul Uniunii este calculată în mod echitabil, în funcție de mijloacele de care aceasta dispune. Cu cât este mai dezvoltată economia unei țări, cu atât este mai mare contribuția sa.
Bugetul UE nu este menit să redistribuie bogăția, ci să răspundă nevoilor tuturor cetățenilor europeni.
Cifre privind bugetul, veniturile și cheltuielile UE:
Proiecte finanțate de UE în România
Sumele cu care contribuie România la bugetul UE sunt direcționate către finanțarea de programe și proiecte în toate țările UE (construcții de drumuri, subvenționarea cercetătorilor, protecția mediului etc.).