Consiliul Uniunii Europene

Cunoscut şi sub denumirea informală de Consiliul UE, reprezintă forul în care se reunesc miniştrii din statele membre pentru a adopta acte legislative şi pentru a coordona politicile europene.

A nu se confunda cu:

  • Consiliul European – altă instituţie a UE, în cadrul căreia şefii de stat şi de guvern se reunesc de aproximativ 4 ori pe an pentru a discuta priorităţile politice ale Uniunii
  • Consiliul Europei DeutschEnglishfrançaisitaliano – instituţie care nu face parte din UE.

Rol

  1. Adoptă legislaţia europeană.
  2. Coordonează politicile economice generale ale statelor membre.
  3. Semnează acorduri între UE şi alte ţări.
  4. Aprobă bugetul anual al UE.
  5. Elaborează politica externă şi de apărare a UE.
  6. Coordonează cooperarea dintre instanţele judecătoreşti şi forţele de poliţie din ţările membre.

1. Exercitarea puterii legislative

Consiliul şi Parlamentul au ultimul cuvânt cu privire la actele legislative propuse de Comisie.

2. Coordonarea politicilor economice

Statele membre ale UE au decis că doresc să aibă o politică economică generală comună, coordonată de miniştrii economiei şi finanţelor din fiecare ţară.

Printre obiectivele Consiliului UE se mai numără crearea de locuri de muncă, ameliorarea sistemelor de educaţie şi asistenţă medicală şi creşterea nivelului de bunăstare. Deşi statele membre răspund, fiecare în parte, de propriile politici în aceste domenii, ele pot cădea de acord asupra obiectivelor comune şi pot face schimb de experienţă.

3. Semnarea acordurilor internaţionale

Consiliul semnează, în numele UE, acorduri în domenii diverse: mediu, comerţ, dezvoltare, industrie textilă, pescuit, ştiinţă, tehnologie şi transport.

4. Aprobarea bugetului UE

Consiliul şi Parlamentul European decid în comun asupra bugetului anual al UE.

5. Politica externă şi de apărare

Guvernele naţionale deţin controlul asupra acestor domenii, dar lucrează împreună pentru a elabora aşa-numita politică externă şi de securitate comună. Consiliul reprezintă principalul for pentru derularea acestei cooperări.

UE nu are o armată proprie. Însă, pentru a reacţiona cât mai rapid în caz de conflicte internaţionale şi dezastre naturale, unele ţări participă cu trupe în cadrul unei forţe de reacţie rapidă, care se implică doar în acţiuni umanitare, de salvare şi de menţinere a păcii.

6. Justiţie

Cetăţenii UE trebuie să aibă acces egal la justiţie, peste tot în Uniune. În cadrul Consiliului, miniştrii justiţiei fac eforturi pentru a garanta că sentinţele pronunţate de un tribunal într-o ţară a UE - în cazuri de divorţ, de exemplu - sunt recunoscute în toate celelalte state membre.

Miniştrii justiţiei şi afacerilor interne coordonează supravegherea frontierelor externe şi lupta împotriva terorismului şi a crimei organizate la nivel internaţional.

Cine sunt membrii Consiliului?

Consiliul nu este format din membri permanenţi. La fiecare reuniune a Consiliului, statele membre trimit miniştrii care răspund de domeniul aflat pe agenda de discuţii - de exemplu, miniştrii mediului dacă reuniunea se axează pe probleme de mediu. Reuniunea respectivă se va numi „Consiliul de mediu”.

Cine prezidează reuniunile?

Consiliul care îi reuneşte pe miniştrii afacerilor externe este prezidat permanent de aceeaşi persoană, respectiv Înaltul Reprezentant pentru politica externă şi de securitate comună English .

Toate celelalte reuniuni sunt prezidate de ministrul de resort din ţara care deţine preşedinţia UE în momentul respectiv.

De exemplu, în cazul în care Consiliul de mediu se reuneşte în perioada în care Estonia deţine preşedinţia UE, reuniunea va fi prezidată de ministrul estonian al mediului.

Preşedinţiile Consiliului UE în perioada 2011-2020

  • Ungaria (ianuarie-iunie 2011)
  • Polonia (iulie-decembrie 2011)
  • Danemarca (ianuarie-iunie 2012)
  • Cipru (iulie-decembrie 2012)
  • Irlanda (ianuarie-iunie 2013)
  • Lituania (iulie-decembrie 2013)
  • Grecia (ianuarie-iunie 2014)
  • Italia (iulie-decembrie 2014)
  • Letonia (ianuarie-iunie 2015)
  • Luxemburg (iulie-decembrie 2015)
  • Ţările de Jos (ianuarie-iunie 2016)
  • Slovacia (iulie-decembrie 2016)
  • Malta (ianuarie-iunie 2017)
  • Regatul Unit (iulie-decembrie 2017)
  • Estonia (ianuarie-iunie 2018)
  • Bulgaria (iulie-decembrie 2018)
  • Austria (ianuarie-iunie 2019)
  • România (iulie-decembrie 2019)
  • Finlanda (ianuarie-iunie 2020)

Sistemul de vot

În general, Consiliul UE adoptă deciziile aplicând regula „majorităţii calificate”. Cu cât populaţia unei ţări este mai numeroasă, cu atât sunt mai multe voturile de care dispune ţara respectivă. Totuşi, în realitate, numărul voturilor nu este strict proporţional cu populaţia, ci ponderat în favoarea ţărilor cu mai puţini locuitori:

  • Germania, Franţa, Italia şi Regatul Unit: 29 de voturi
  • Spania şi Polonia: 27
  • România: 14
  • Ţările de Jos: 13
  • Belgia, Grecia, Portugalia, Republica Cehă şi Ungaria: 12
  • Austria, Bulgaria şi Suedia: 10
  • Croaţia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania şi Slovacia: 7
  • Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg şi Slovenia: 4
  • Malta: 3

TOTAL: 352

Majoritatea calificată este îndeplinită în cazul în care:

  • majoritatea celor 28 de ţări membre (uneori chiar şi două treimi) votează în favoarea deciziei
  • se întrunesc cel puţin 260 din cele 352 de voturi.

În plus, orice stat membru poate cere să se verifice dacă majoritatea întrunită reprezintă cel puţin 62% din totalul populaţiei. În caz contrar, propunerea nu poate fi adoptată.

În domenii cu caracter sensibil, cum ar fi securitatea, afacerile externe şi impozitarea, deciziile Consiliului trebuie adoptate în unanimitate. Cu alte cuvinte, fiecare ţară are drept de veto.

Începând cu 2014, se va introduce sistemul de vot cu dublă majoritate.

Pentru ca o propunere să fie adoptată, va fi nevoie să se întrunească două tipuri de majoritate: a ţărilor (cel puţin 15) şi a populaţiei UE (ţările care se exprimă în favoarea propunerii trebuie să reprezinte cel puţin 65% din populaţia UE).


 Alte linkuri

 Descărcări

CONTACT

Pentru informaţii generale

Sunaţi la
00 800 6 7 8 9 10 11 Detalii despre serviciile oferite

Trimiteţi-ne întrebările dvs. prin e-mail

Datele de contact ale instituţiilor, relaţii cu presa, vizite

Ajutaţi-ne să îmbunătăţim portalul

Aţi găsit informaţiile pe care le căutaţi?

DaNu

Ce informaţii aţi căutat?

Sugestiile dumneavoastră: