Părinții fondatori ai UE

Următorii lideri vizionari au inspirat crearea Uniunii Europene în care trăim astăzi. Fără energia şi motivarea lor, nu am trăi în acest spațiu de pace şi stabilitate pe care îl considerăm ca pe ceva normal. De la luptători din rezistență până la avocați, părinții fondatori au fost un grup divers de oameni cu aceleați idealuri: o Europă pațnică, unită şi prosperă. Pe lângă părinții fondatori prezentați mai jos, există şi mulți alții care au lucrat şi lucrează neostenit pentru proiectul European, inspirându-l. Această secțiune dedicată părinților fondatori este, prin urmare, în continuă evoluție.

Konrad Adenauer: democrat pragmatic şi unificator neobosit

Primul cancelar al Republicii Federale Germania, care s-a aflat în fruntea acestui nou stat din 1949 până în 1963, a schimbat mai mult decât oricine altcineva Germania postbelică şi cursul istoriei europene.

O piatră de temelie a politicii externe a lui Adenauer a fost reconcilierea cu Franţa. Colaborarea sa cu preşedintele francez Charles de Gaulle a marcat un moment de cotitură în istoria Europei: în 1963, Franţa şi Germania, odinioară rivale de neîmpăcat, au semnat un tratat de prietenie care a reprezentat unul dintre cele mai importante repere ale integrării europene.

X

Konrad Adenauer - 2 iulie 1966, Metz

Dacă reuşim să creăm o organizaţie care să le permită francezilor să fie la curent cu tot ce se întâmplă în sectorul producţiei de oţel şi al extracţiei de cărbune din Germania şi dacă, la rândul lor, germanii pot verifica ce se întâmplă în Franţa, atunci acest sistem de control reciproc este calea ideală către o politică bazată pe încredere.


Konrad Adenauer spricht am 2. Juli 1966 in Metz

Wenn es uns gelingt, eine Organisation zu schaffen, die den Franzosen gestattet, alles das zu sehen, was auf dem Gebiete der Fabrikation von Stahl und der Förderung von Kohle in Deutschland vor sich geht und, wenn umgekehrt, die Deutschen sehen, was in Frankreich vor sich geht, dann ist diese gegenseitige Kontrolle das beste Mittel, um eine Politik zu treiben, die sich auf Vertrauen gründet.

Joseph Bech: cum poate o ţară mică să joace un rol crucial în integrarea europeană

Joseph Bech a fost politicianul luxemburghez care a contribuit la înfiinţarea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, la începutul anilor 1950 şi unul dintre arhitecții principali ai integrării europene, la sfârșitul aceluiaşi deceniu.

Un memorandum comun al grupului de ţări Benelux a dus la convocarea Conferinţei de la Messina în iunie 1955, deschizând calea către crearea Comunităţii Economice Europene.

X

Joseph Bech - 1968, Strasbourg

De ce am vrut, de fapt, să lansăm proiectul european, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial? Am crezut că avem neapărată nevoie de o Europă nouă, în care Franţa şi Germania să se poată reconcilia.

Şi constatăm că, cel puţin în acest domeniu, care este unul esenţial pentru că de el depinde pacea în Europa, am creat ideea europeană şi astfel, unul dintre obiectivele luptei pentru o Europă unită a fost atins.


Joseph Bech parle en 1968 à Strasbourg

Pourquoi est-ce qu’en réalité nous avons voulu faire l’Europe au lendemain de la Seconde Guerre mondiale ? Nous pensions qu’il fallait absolument créer une Europe nouvelle afin de permettre, dans ce cadre nouveau, de réconcilier la France et l’Allemagne.

Et constatons que tout au moins dans ce domaine qui était un domaine essentiel, puisque c’est la paix en Europe qui en dépend, nous avons fait l’idée européenne ou l’un des motifs, l’un des objectifs de la lutte pour l’Europe unie a été atteint.

Johan Willem Beyen: un plan pentru o piață comună

Bancher, om de afaceri şi politician internațional, Johan Willem Beyen a fost un om politic olandez care, prin propunerea „Planului Beyen”, a adus un suflu nou în procesul de integrare europeană, la mijlocul anilor 1950.

Beyen este unul dintre membrii mai puţin cunoscuți ai grupului de părinţi fondatori ai UE. Cei care l-au cunoscut l-au admirat pentru farmecul său, orientarea sa internațională și calitățile sale sociale deosebite.

X

Winston Churchill: pledoarie în favoarea creării Statelor Unite ale Europei

Winston Churchill, fost ofiţer de armată, reporter de război şi prim-ministru al Marii Britanii (1940-1945 şi 1951-1955), a fost unul dintre cei care au propus pentru prima dată crearea „Statelor Unite ale Europei”. Experienţele trăite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial l-au convins că doar o Europă unită poate garanta pacea. Ţelul său era eliminarea pentru totdeauna a ideilor naţionaliste şi beligerante.

X

Winston Churchill - 19 septembrie 1946, Zürich

… trebuie să recreăm familia europeană într-o structură regională, care s-ar putea numi Statele Unite ale Europei, iar primul pas concret va fi crearea unui Consiliu al Europei. Chiar dacă, la început, este posibil ca nu toate statele Europei să fie dispuse sau capabile să adere la Uniune, trebuie, cu toate acestea, să le reunim pe cele care vor şi pe cele care pot.


Winston Churchill speaking on 19 September 1946 in Zurich

…we must re-create the European family in a regional structure called, it may be, the United States of Europe, and the first practical step will be to form a Council of Europe. If at first all the States of Europe are not willing or able to join the union we must nevertheless proceed to assemble and combine those who will and those who can.

Alcide de Gasperi: un mediator inspirat în sprijinul democraţiei şi libertății în Europa

Din 1945 până în 1953, Alcide de Gasperi, în calitate de prim-ministru şi ministru al afacerilor externe, a trasat politica internă şi externă a Italiei postbelice.

A promovat numeroase iniţiative favorabile unificării Europei occidentale, lucrând la realizarea Planului Marshall şi creând legături economice strânse cu alte ţări europene, în special cu Franţa.

X

Alcide de Gasperi - 12 ianuarie 1951, Strasbourg

Dacă nu construim decât administraţii comune, fără a avea voinţa politică superioară de a crea o autoritate centrală în care să se regăsească, să se cristalizeze şi să se alimenteze voinţele naţionale, riscăm ca acest proiect european, comparat cu vitalitatea statelor naţionale, să pară lipsit de căldură şi de viaţă. La un moment dat, ar putea fi perceput ca un harnaşament inutil şi chiar opresiv, aşa cum ajunsese să fie considerat Sfântul Imperiu Roman, în perioada sa de declin.


Alcide de Gasperi parle le 12 janvier 1951 à Strasbourg

Si nous ne bâtissons que des administrations communes sans qu'il y ait une volonté politique supérieure vérifiée par un organisme central, dans lesquels les volontés nationales se rencontrent, se précisent et se réchauffent dans une synthèse supérieure, nous risquons que cette activité européenne, comparée aux vitalités nationales particulières, paraisse sans chaleur, sans vie idéale. Il pourrait même apparaître à certain moment un harnachement superflu et peut être oppressif, tel que le Saint-Empire Romain apparu à certaine période de son déclin.

Walter Hallstein: diplomaţia în sprijinul integrării europene

Walter Hallstein a fost primul preşedinte al Comisiei Europene, în perioada 1958-1969, un european dedicat şi un promotor decisiv al integrării europene.

În calitate de preşedinte al Comisiei Europene, Hallstein s-a implicat în realizarea rapidă a pieţei comune. Marele său entuziasm şi puterea sa de convingere au servit cauza integrării europene chiar şi după încheierea mandatului de preşedinte al Comisiei. Pe durata mandatului său, unificarea europeană a cunoscut progrese remarcabile.

X

Walter Hallstein - 2 martie 1953, Strasbourg

Ştim foarte bine ce ne motivează să mergem mai departe: sentimentul indestructibil al identităţii europene. Doar cu o Europă unită şi puternică europenii şi lumea întreagă vor putea să prospere. O Europă divizată se va transforma în Balcanii lumii, lansându-le altor state invitaţia de a interveni în afacerile sale interne. Dacă vrem să fim auziţi, trebuie să vorbim la unison. În acest sens, ar fi de preferat să evităm să dramatizăm atenţia acordată măsurilor individuale de compensare sau acumulării ocazionale a acestora.


Walter Hallstein spricht am 2. März 1953 in Straßburg

Was uns vorwärts treibt, ist zur Genüge bekannt: Es gibt ein unzerstörbares europäisches Selbstgefühl. Nur mit einem starken, einigen Europa können die Europäer - und kann die Welt - wirklich gedeihen. Ein zersplittertes Europa wird zum Balkan der Welt werden und zur ständigen Einladung an andere, sich in seine Angelegenheiten einzumischen. Es muss mit einer Stimme sprechen, um gehört zu werden. Nichts ist darum unangebrachter, als die von Zeit zu Zeit eintretende Konzentration auf einzelne Ausgleichsvorgänge oder ihre gelegentliche Kumulierung zu dramatisieren.

Sicco Mansholt: fermier, luptător al rezistenţei şi un adevărat european

Sicco Mansholt a fost fermier, membru al rezistenţei olandeze în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, politician la nivel naţional şi primul comisar european pentru agricultură. Ideile lui Mansholt au pus bazele uneia dintre cele mai importante politici ale Uniunii Europene, respectiv politica agricolă comună.

Martor al ororilor produse de foametea care a afectat Ţările de Jos la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Mansholt era convins că Europa trebuie să devină autonomă şi că aprovizionarea stabilă cu produse alimentare la preţuri accesibile trebuie să fie garantată pentru toată lumea.

X

Sicco Mansholt - 10 decembrie 1968, Bruxelles

Comisia şi-a prezentat în faţa Consiliului de Miniştri opinia cu privire la măsurile care ar trebui luate în sectorul agricol european în următorii10 ani.

Comisia a informat Consiliul că, în primul rând, va înainta un memorandum referitor la modul în care este structurată agricultura, în sensul cel mai larg al termenului.

Având în vedere că măsurile care urmează să fie luate sunt ample, atât din punct de vedere structural, cât şi financiar, Comisia consideră că memorandumul este instrumentul cel mai adecvat.


Sicco Mansholt in gesprek op 10 december 1968 in Brussel

De Commissie heeft dus zojuist aan de ministerraad een uiteenzetting gegeven van wat zij meent dat in de komende 10 jaar moet gebeuren in de Europese landbouw.

Zij heeft dus meegedeeld dat er in de 1ste plaats een memorandum zal worden overgelegd ten aanzien van de agrarische structuur in de ruimste zin van het woord.

Het zijn zulke ingrijpende maatregelen, niet alleen financieel diep ingrijpend maar ook structureel diep ingrijpend, dat zij meent dat de vorm van een memorandum de juiste is.

Jean Monnet: forţa unificatoare aflată la originea Uniunii Europene

Consilier pe probleme economice şi om politic francez, Jean Monnet şi-a dedicat viaţa cauzei integrării europene. A fost sursa de inspiraţie a planului Schuman, care prevedea unificarea industriei grele a Europei occidentale.

Monnet provenea din regiunea franceză Cognac. După terminarea studiilor, la vârsta de 16 ani, a călătorit în întreaga lume datorită profesiei sale de distribuitor de coniac şi, ulterior, de bancher. În timpul celor două războaie mondiale, a ocupat poziţii înalte în domeniul producţiei industriale, în Franţa şi în Regatul Unit.

X

Jean Monnet - 1951, Strasbourg

Deciziile acestui prim executiv european, care este Înalta Autoritate, sunt puse în aplicare de cele şase state membre, ca şi cum n-ar fi decât unul. Aceasta este una dintre transformările esenţiale pe care le implică proiectul nostru şi, în acelaşi timp, dovada succesului său.

Această primă piaţă comună, aceste prime instituţii supranaţionale, reprezintă primul pas către unificarea Europei.


Jean Monnet parle en 1951 à Strasbourg

Les décisions de ce premier exécutif européen qu’est la Haute Autorité, sont exécutées dans nos six pays comme s'ils n’en faisaient qu'un. C'est là une des transformations essentielles que réalise notre entreprise et le test de sa réussite.

Ce premier marché commun, ces premières institutions supranationales, c'est l'Europe qui commence à s'unir.

Robert Schuman: arhitectul proiectului de integrare europeană

Omul de stat Robert Schuman, jurist eminent şi ministru francez al afacerilor externe în perioada 1948-1952, este considerat unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene.

În colaborare cu Jean Monnet, a elaborat planul Schuman, celebru în lumea întreagă, pe care l-a prezentat la data de 9 mai 1950, considerată astăzi data naşterii Uniunii Europene. Planul propunea exercitarea unui control comun asupra producţiei de cărbune şi oţel, materiile prime cele mai importante pentru industria armamentului. Ideea de bază era aceea că o ţară care nu deţine controlul asupra producţiei de cărbune şi oţel nu va avea mijloacele necesare pentru a lupta într-un război.

X

Robert Schuman - declaraţia de la 9 mai 1950, Paris

Fiind de peste 20 de ani promotoarea unei Europe unite, Franţa a avut întotdeauna ca obiectiv garantarea păcii.

Europa nu a fost unită şi am avut parte de războaie. Integrarea europeană nu se va produce peste noapte şi nici pe un singur plan. Ea se va face prin realizări concrete, creând mai întâi o solidaritate de facto. Guvernul francez propune plasarea producţiei franco-germane de cărbune şi oţel sub o înaltă autoritate.


Robert Schuman donne sa déclaration le 9 mai 1950 à Paris

En se faisant depuis plus de 20 ans le champion d'une Europe unie, la France a toujours eu pour objet essentiel de servir la paix.

L'Europe n'a pas été faite, nous avons eu la guerre. L'Europe ne se fera pas d'un coup, ni dans une construction d'ensemble. Elle se fera par des réalisations concrètes, créant d'abord une solidarité de fait. Le gouvernement français propose de placer l'ensemble de la production franco-allemande de charbon et d'acier sous une haute autorité commune.

Paul-Henri Spaak: vizionarul european cu abilități de convingere

Un om de stat european – aceste cuvinte ar putea rezuma îndelungata carieră politică a belgianului Paul-Henri Spaak.

Paul-Henri Spaak a contribuit în mod semnificativ la elaborarea Tratatului de la Roma. La conferinţa de la Messina, din 1955, cele şase guverne participante l-au desemnat preşedinte al comitetului de lucru care a pregătit tratatul.

X

Paul-Henri Spaak - 11 decembrie 1951, Paris

…în timp ce unii poate nu sunt conştienţi de relevanţa şi utilitatea demersului nostru, pentru mulţi dintre noi ceea ce avem de făcut este un lucru vital şi o necesitate urgentă.

Îi admir pe cei care pot rămâne calmi în starea actuală a Europei. Am putea fi teribil de necruţători, dacă nu ar trebui să fim atât de protocolari…dar, totuşi, uitaţi-vă la perioada pe care tocmai am trăit-o!


Paul-Henri Spaak parle le 11 décembre 1951 à Paris

…alors que certains sont à peine touchés par l'intérêt et l'utilité de notre besogne, pour un certain nombre d'entre nous ce que nous aurions à faire ici c'est une chose vitale et d'une urgente nécessité.

J'admire ceux qui peuvent rester calme dans l'état actuel de l'Europe. On pourrait être terriblement cruel si nous n'étions pas forcé d'être aussi parlementaire.., mais tout de même retournez-vous un peu sur les années qui viennent de s'écouler!

Altiero Spinelli: un federalist implacabil

Omul politic italian Altiero Spinelli se numără printre părinţii fondatori ai Uniunii Europene. A fost iniţiatorul unui proiect de tratat pentru instituirea unei uniuni europene federale, prezentat de Parlamentul European – aşa-numitul „plan Spinelli”. Acesta a fost adoptat de Parlament în 1984, cu o majoritate covârşitoare, şi a reprezentat o sursă importantă de inspiraţie pentru consolidarea tratatelor UE în anii '80 şi '90.

X

Altiero Spinelli - 8 iulie 1981, Strasbourg

În primul rând, trebuie să ne asigurăm că Parlamentul se implică din ce în ce mai mult. De aceea, solicităm formarea unei noi comisii parlamentare care, indiferent cum s-ar numi, să se ocupe exclusiv de acest aspect. Aceasta ar urma să elaboreze rapoarte interimare, prin care să-i solicite Parlamentului să aleagă dintre mai multe opţiuni posibile şi să ajungă la un consens cât mai amplu cu putinţă, prin dezbatere. Scopul ar fi adoptarea unui proiect de reformă, de ale cărui implicaţii şi semnificaţii să fim conştienţi cu toţii.


Altiero Spinelli parlando l’8 luglio 1981 a Strasburgo

Dovremo in primo luogo impegnare sempre più e sempre più fortemente il Parlamento tutto intero. È per questo che chiediamo la costituzione di una nuova commissione parlamentare che, comunque essa si chiami, si occupi solo di questo tema e che man mano presenti rapporti interinali al Parlamento per chiamarlo a decidere fra le varie opzioni che si presenteranno ed a formare attraverso larghi dibattiti di consensi più ampi possibili, fino a giungere al voto finale del progetto di riforma, nella piena consapevolezza da parte di tutti di ciò che significa e implica.

 Descărcări

CONTACT

Pentru informaţii generale

Sunaţi la
00 800 6 7 8 9 10 11 Detalii despre serviciile oferite

Trimiteţi-ne întrebările dvs. prin e-mail

Datele de contact ale instituţiilor, relaţii cu presa, vizite

Ajutaţi-ne să îmbunătăţim portalul

Aţi găsit informaţiile pe care le căutaţi?

DaNu

Ce informaţii aţi căutat?

Sugestiile dumneavoastră: