Europa şi cetăţenii săi Aspecte şi date cheie
- EUROPA > UE pe scurt > Fapte şi cifre esenţiale despre Europa şi europeni > Educaţie, cercetare şi societate informaţională
Educaţie, cercetare şi societate informaţională
Ambiţia UE este să devină cea mai dinamică economie bazată pe cunoaştere la nivel mondial. Acest lucru presupune o investiţie considerabilă în cercetare (sursa cunoştinţelor noi), educaţie şi formare, care permit populaţiei să aibă acces la aceste informaţii noi.
Tot atât de importantă este formarea forţei de muncă necesare în domeniul tehnologiei informaţiei şi furnizarea într-un mod mai rapid şi mai uşor a accesului la internet pentru şcoli, întreprinderi şi persoane fizice la domiciliu.
O economie înfloritoare se bazează pe o populaţie cu activitate de muncă de lungă durată care îşi îmbunătăţeşte în mod constant competenţele pe durata activităţii profesionale. „Învăţare pe întreaga durată a vieţii” este cuvântul de ordine. În UE, numărul adulţilor care participă la activităţile de formare a crescut ajungând la 9,6% din populaţia cu vârsta între 25 şi 64 de ani în 2006.
În lupta sa pentru succes economic pe piaţa mondială, Uniunea Europeană se confruntă cu rivali „tradiţionali” ca Japonia şi Statele Unite, precum şi alţii mai noi, cum ar fi China şi India.
Educaţie: investiţia în resursele umane
Educaţia reprezintă cheia către succes – atât pentru persoane fizice cât şi pentru UE în general. Care este procentajul alocat de UE din fonduri proprii pentru educaţia populaţiei?
Educaţia după finalizarea studiilor obligatorii şi, în special, la nivel universitar, reprezintă cheia reuşitei profesionale pentru multă lume şi este esenţială în dotarea Uniunii cu populaţie activă calificată. În momentul de faţă, în UE, marea majoritate a tinerilor au urmat un învăţământ postliceal superior sau au depăşit acest nivel.
- Procentajul tinerilor între 20 şi 24 de ani care au absolvit învăţământul postliceal superior (2006)
Disciplinele de studiu alese de europeni
Femeile, ale căror realizări educaţionale erau inferioare celor înregistrate de populaţia masculină pentru generaţia precedentă, au eliminat, în prezent, această diferenţă. În 2004, aproape 55% din tinerii absolvenţi de învăţământ superior în UE au fost femei.
Disciplinele de studiu alese de europenii diferă în funcţie de sex: un număr mai mare de bărbaţi aleg disciplinele ştiinţifice, informatica şi ingineria, în timp ce mai multe femei optează pentru arte frumoase, discipline umane şi drept.
Europa are nevoie de populaţie activă deţinând calificările necesare în toate domeniile de activitate. În special, este nevoie de un număr mai mare de femei având o carieră profesională şi mai mulţi oameni de ştiinţă (de ambele sexe) pentru a efectua cercetări de importanţă vitală.
Studii mai bune pentru perspective profesionale mai bune
În general, cu cât o persoană are mai puţine studii, cu atât aceasta îşi găseşte mai greu un loc de muncă. Persoanele absolvente de învăţământ universitar (care deţin o diplomă universitară), au de două ori mai multe şanse decât cele care au absolvit doar învăţământul primar sau învăţământul mediu.
Tehnologia informaţiei: o unealtă esenţială
Pe întregul teritoriul UE, din ce în ce mai multe gospodării şi firme sunt conectate la internet şi din ce în ce mai multe afaceri se efectuează online — ceea ce sporeşte eficienţa. Până în 2007, cele mai multe dintre firme şi 54% dintre gospodării din UE-27 aveau acces la internet.
Totuşi, există diferenţe majore la nivel naţional. De exemplu, 83% dintre gospodăriile din Ţările de Jos aveau acces la internet în 2007, în timp ce în Bulgaria cifra se situa la doar 19%. Una dintre priorităţile UE este de a se asigura că toţi cetăţenii săi beneficiază de acces rapid şi fiabil la internet şi că aceştia deţin competenţele necesare pentru a utiliza tehnologia informaţiei. „Decalajul digital” dintre cetăţenii diferitelor ţări şi regiuni trebuie să fie redus.
Cercetarea: cheia către viitor
Cercetarea şi dezvoltarea (R & D), în special în noile tehnologii, deţine cheia către creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă în viitor. Obiectivul UE este de a investi mai mult în cercetare pentru a situa acest domeniu la acelaşi nivel cu Statele Unite şi Japonia. În 2004, Japonia a alocat echivalentul a 3,15% din produsul intern brut (PIB) sectorului cercetării şi dezvoltării, iar Statele Unite - 2,67%, în raport cu media UE de 1,83%.
Dar cifrele UE ascund diferenţe considerabile între prestaţiile naţionale. Cifrele pentru 2005 arată că Suedia şi Finlanda au depăşit Japonia în ceea ce priveşte cheltuielile, în timp ce alte ţări din UE au cheltuit mai puţin de 1%.